Amânarea rectificării bugetare ar putea genera costuri pentru economie cuprinse între 10 și 15 milioane de lei pe zi, respectiv 300-450 de milioane de lei lunar, pe fondul întârzierii plăților statului către companii și al cheltuielilor suplimentare cu dobânzile și penalitățile, potrivit unei analize realizate de Frames.

'Ministrul Nazare promitea o primă rectificare, pentru urgențe, până la sfârșitul lui octombrie, și o a doua, de ajustare, până la finalul lui noiembrie. Ieri am aflat, cu stupoare, că ministerele au cerut însă la prima rectificare aproape 60 de miliarde de lei, echivalentul a 3% din PIB. O sumă exorbitantă, absolut ireală, care dovedește că bugetarii care au făcut aceste cereri de plată trăiesc într-o lume paralelă. Cert este că, dincolo de ce solicită ministerele, lista restanțelor este lungă. Firmele de construcții așteaptă plata unor facturi de circa 15 miliarde de lei pentru lucrări publice. Statul datorează furnizorilor de energie între 5 și 8 miliarde de lei din schemele de compensare. Sentințele definitive privind salariile magistraților se ridică la aproape 13 miliarde de lei. Casa Națională de Asigurări de Sănătate mai are nevoie de 6,4 miliarde de lei până la final de an pentru spitale, programe naționale și medicamente compensate', a explicat Adrian Negrescu, managerul Frames.

Potrivit sursei citate, cheltuielile statului cu dobânzile au crescut în primele nouă luni ale anului.

'Dincolo de plata către magistrați care probabil va fi reeșalonată, datoria cea mai vizibilă a statului este însă cea publică. După nouă luni, dobânzile au ajuns la 50,6 miliarde de lei, cu aproape 11 miliarde mai mult decât anul trecut. Asta înseamnă că România plătește în fiecare zi aproximativ 185 de milioane de lei doar pe dobânzi. Restanțele către firme și instituții sunt însă tot o formă de datorie, doar că nu apare în statistici. Costul ei este plătit de altcineva', se menționează în document.

Analiza prezintă și o estimare a costurilor generate de amânarea plăților către companii.

'Făceam un calcul recent, la Frames, în care estimam că amânarea plăților costă economia între 10 și 15 milioane de lei pe zi, adică aproximativ 2-3 milioane de euro, sau 300-450 de milioane de lei pe lună. Cea mai mare parte vine din restanțele către constructori. Pentru cele 15 miliarde de lei neîncasate, firmele trebuie să se finanțeze de la bănci, cu dobânzi de 9-10% pe an, ceea ce înseamnă un cost de aproape 4 milioane de lei pe zi. Dacă firmele cer penalitățile legale de întârziere, de aproximativ 14,5% pe an, factura urcă la 6 milioane de lei pe zi și ajunge, mai devreme sau mai târziu, înapoi la buget. Compensațiile neplătite furnizorilor de energie adaugă între 1,3 și 3 milioane de lei pe zi, iar dobânzile legale aferente sentințelor magistraților încă circa 4 milioane de lei pe zi', susțin autorii cercetării.

Un alt risc semnalat de Frames este cel legat de credibilitatea României pe piețele financiare.

'La toate acestea se adaugă un cost greu de calculat, dar poate cel mai periculos: cel al credibilității. Nazare a spus-o clar și îi confirm avertismentul - agențiile de rating reevaluează România în ianuarie și au cerut un buget clar și adoptat la timp. Practic, fiecare săptămână de amânare transmite piețelor că statul nu își controlează cheltuielile. O creștere de doar 0,5 puncte procentuale a dobânzilor la care se împrumută România, pe cele aproximativ 250 de miliarde de lei pe care statul trebuie să le refinanțeze și să le împrumute în fiecare an, ar însemna încă 1,25 miliarde de lei pe an, adică aproape 3,5 milioane de lei pe zi', precizează sursa citată.

Potrivit analizei, întârzierea plăților poate afecta lichiditățile companiilor și poate genera costuri suplimentare pentru buget.

'În esență, rectificarea întârziată nu este o economie, ci o datorie amânată cu dobândă. Statul nu plătește facturile la timp, iar firmele se împrumută ca să-și plătească angajații și furnizorii. În final, costul revine tot la buget, sub forma penalităților, a dobânzilor mai mari și a încasărilor mai mici din taxe. Pentru o economie aflată deja în contracție, fiecare zi de amânare înseamnă mai puțină lichiditate pentru firmele care țin în viață investițiile publice', se mai arată în document.

Analiza atrage atenția și asupra riscurilor pentru funcționarea serviciilor medicale de urgență.

'Trebuie spus însă că cel mai grav efect al amânării nu este însă financiar. Ministerul Sănătății avertiza încă de la jumătatea lunii octombrie că, fără bani noi, unitățile de primiri urgențe și serviciul de ambulanță riscă să nu mai funcționeze normal din noiembrie. Necesarul imediat este de 227 de milioane de lei, din care 102 milioane pentru salariile din urgențe și 25 de milioane pentru ambulanțe. Este o sumă mică raportată la buget, dar uriașă ca impact. Un pacient tratat cu întârziere costă sistemul mult mai mult decât unul tratat la timp, iar un serviciu de urgență blocat nu poate fi recuperat printr-o rectificare ulterioară', se precizează în analiză.

În ceea ce privește sectorul construcțiilor, întârzierile la plată pot afecta activitatea firmelor și locurile de muncă.

'Și firmele de construcții plătesc un preț dublu. Fără încasări, multe dintre ele își încetinesc lucrările, amână plata furnizorilor sau renunță la angajați. INS arată deja că managerii din construcții anticipează cea mai mare scădere a activității din economie, cu un sold de -16%, și reduceri de personal. Fiecare șantier oprit înseamnă mai puține impozite pe salarii și contribuții la buget, adică exact veniturile de care statul are nevoie', se menționează în document.

În concluzie, Frames susține că amânarea rectificării bugetare nu elimină cheltuielile, ci le poate majora.

'Altfel spus, amânarea rectificării nu face să dispară nicio cheltuială. Doar le face mai scumpe. Între 10 și 15 milioane de lei pe zi plătiți în penalități, dobânzi și costuri de finanțare, la care se adaugă riscul unor servicii medicale blocate și presiunea pe ratingul de țară, reprezintă prețul indeciziei. Termenul legal pentru rectificare este 30 noiembrie, dar economia nu își permite să aștepte până atunci', se mai arată în analiza Frames. AGERPRES/(AS - redactor: Nicoleta Bănciulea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Anda Badea)