Burdescu (ONRC): În doi ani și nouă luni, 20.567 de proceduri de insolvență au fost deschise; majoritatea sunt falimente
Un număr de 20.567 de proceduri de insolvență au fost deschise în perioada 2024 - septembrie 2026, majoritatea fiind proceduri de faliment, respectiv 18.739, a declarat, marți, Valentina Burdescu, directorul Direcției Buletinul Procedurilor de Insolvență din cadrul Oficiului Național al Registrului Comerțului (ONRC), la un eveniment de specialitate.
Potrivit acesteia, numărul deschiderii procedurilor de insolvență crește de la an la an cu cifre cuprinse între 5-8%, maximum 10%.
''În actele procedurale transmise de instanțele judecătorești și practicienii în insolvență, situația în perioada 2024 și primele nouă luni ale anului 2026 se prezintă defalcat pe următoarele categorii de informații și proceduri: per ansamblu, situația procedurilor de insolvență deschise în această perioadă - și aici mă refer indiferent că sunt deschise ca proceduri generale sau simplificate, sunt direct proceduri de faliment -, deci absolut toate procedurile care s-au deschis, avem în anul 2024 un număr de 7.417 de proceduri deschise, în anul 2025 avem 7.786 de proceduri deschise. Deci, avem o creștere undeva în jurul cifrei de 5%, maxim 8%, doar prin excepție 10%. Este un trend care se păstrează în ultimii câțiva ani. De la an la an, avem o creștere a deschiderii procedurilor de insolvență în acest procent, în jurul cifrei între 5% și 8%'', a spus Burdescu.
Pentru anul 2026, directorul ONRC a estimat că numărul insolvențelor va urca tot cu 5-8%, în primele noul luni fiind înregistrate 5.364 de proceduri.
''În primele nouă luni ale anului 2026, avem 5.364 de proceduri care s-au deschis până în momentul de față, însă avem în vedere lunile iulie și august în care nu avem, teoretic, foarte multe proceduri deschise, astfel că septembrie, octombrie, noiembrie și decembrie sunt lunile în care înregistrăm sentințele instanțelor judecătorești privind deschiderea procedurilor de insolvență, iar la sfârșitul anului, într-adevăr, putem să avem un tablou exact a ceea ce se întâmplă în anul 2026. Noi estimăm undeva că și anul acesta va fi o creștere la fel, în jurul cifrei de 5%, poate maximum 8%. În total, în această perioadă de doi ani și nouă luni, 20.567 de proceduri de insolvență au fost deschise. Estimativ, dacă ne raportăm în Registrul Comerțului, acum sunt înregistrate ca firme active din punct de vedere juridic undeva în jurul a 1,5 - 1,6 milioane de firme active, adică nu au niciun incident de dizolvare, lichidare, insolvență sau alt incident comercial. Deci, cumva, la un număr estimativ de 7.000, să zicem maximum 8.000 de proceduri de insolvență deschise pe an, opunem numărul societăților active în Registrul Comerțului, de aproximativ 1,5 - 1,6 milioane, dar aici mă refer atât persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale, întreprinderi familiale și persoane juridice. Deci, cam aceasta este diferența între numărul total de firme existente și total firme care intră într-un an în procedură de insolvență'', a explicat ea.
Valentina Burdescu a subliniat că majoritatea dintre procedurile deschise sunt proceduri de faliment.
''Fie se deschid direct ca proceduri de faliment în procedură simplificată, fie se deschid ca proceduri generale și apoi, imediat după depunerea raportului, avem o trecere direct la faliment, societatea neîndeplinind condițiile pentru o reorganizare în condițiile Legii 85. Și, astfel, în această perioadă, din cele 20.567 de proceduri de insolvență deschise, 18.739 sunt proceduri de faliment. Asta înseamnă că aceste 18.739 de proceduri de faliment au un deznodământ care este cunoscut încă de la început. Ele vor fi supuse, probabil, închiderii și radierii din Registrul Comerțului, pentru că din faza de faliment, teoretic, nu se mai poate reveni în faza de funcțiune'', a precizat aceasta.
Potrivit sursei citate, top 5 județe pe deschiderile de procedură se păstrează în mod constant, de-a lungul anilor, acestea fiind de fapt județele cu cea mai mare activitate economică. Astfel, Bucureștiul este cel care conduce topul în fiecare an cu privire la deschiderile de procedură, urmat de județele Bihor, Cluj, Ilfov și Timiș.
''Sunt județele care, teoretic, în fiecare an, au cele mai mari deschideri de procedură. (...) Bucureștiul este tot timpul în top. De exemplu, în această perioadă 2024 - 2026, 3.804 firme, adică aproape 4.000 de firme din 20.000 de firme s-au deschis la nivelul Bucureștiului și următoarele sunt la diferență de 1.600, 1.200, 1.000 și 100. În faliment, la fel, top cinci județe care deschid procedurile de faliment: București, Bihor, Cluj, Ilfov, Timiș. Acestea sunt în continuare'', a subliniat ea.
În ceea ce privește procedurile de reorganizare, ca fază în cadrul procedurii generale de insolvență, numărul acestora este destul de mic, în perioada menționată. Astfel, în 2024, s-au înregistrat doar 374 de proceduri de reorganizare aprobate, adică planul de reorganizare aprobat, și judecătorul sindic a dispus reorganizarea activității în conformitate cu planul aprobat.
În 2025 sunt 380 de planuri de reorganizare aprobate, iar anul acesta, în primele nouă luni din 2026, sunt 351.
''Sunt și planuri care reușesc și societatea, în urma planului de reorganizare, reușește să depășească dificultatea economică și să se întoarcă în starea de funcțiune. Să știți că foarte multe dintre acestea se duc în faliment tocmai ca urmare a faptului că planul este considerat că nu a produs efectele pentru care a fost elaborat'', a menționat oficialul ONRC.
Numărul procedurilor care în momentul de față sunt în derulare pe rolul instanțelor judecătorești, indiferent că ele au fost deschise în perioada de referință sau în anii anteriori, se ridică la 15.111.
''Deci, din peste 20.000 de proceduri care sunt deschise în această perioadă, 15.000 sunt în continuare, deși vorbim de 2 ani și nouă luni de zile pentru primele care s-au deschis în anul 2024. Evident că ordinea județelor este cam aceeași: București, Bihor, Cluj, Ilfov, Timiș și mai apare și Constanța, de data aceasta'', a arătat Burdescu.
Procedurile care s-au închis în perioada 2024 - 2026 cu radiere din Registrul Comerțului sunt în număr de 18.395, iar 671 de proceduri s-au închis cu revenire în situația anterioară.
''Însă, acestea 671 nu se corelează cu numărul de planuri de reorganizare, pentru că în această cifră sunt și societățile la care se deschid proceduri generale de insolvență, nu ajung în faza de depunere a unui plan de reorganizare de insolvență, iar procedura se închide din alte motive procedurale - fie creditorul renunță la derularea procedurii de insolvență, fie există cumva un acord tacit între creditori și debitori și o parte din aceste proceduri ajung să se închidă, teoretic, până la un plan de reorganizare. Nu este exclus ca multe dintre acestea să le revedem apoi, la o scurtă perioadă de timp, în proceduri din nou în deschidere de procedură și, foarte probabil, direct în procedură de faliment'', a precizat Valentina Burdescu.
Valentina Burdescu a participat, marți, la Evenimentul News.ro Leaders Lounge - ''Cum transformă insolvența într-un motor de relansare economică?'' - ediția a II-a. Evenimentul a reunit reprezentanți ai mediului de afaceri, sistemului financiar, practicieni în insolvență într-o discuție deschisă cu privire la insolvență. AGERPRES/(A - redactor: Oana Tilică, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Gabriela Badea)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Bursa de Valori București lansează, vineri, Piața de Creștere, dedicată IMM-urilor și companiilor cu potențial de dezvoltare
Bursa de Valori București (BVB) va lansa vineri Piața de Creștere, destinată întreprinderilor mici și mijlocii (IMM) și companiilor cu potențial de dezvoltare. 'Prin crearea Pieței de Creștere, BVB oferă IMM-urilor, coloana vertebrală a economiei românești, și companiilor cu potențial un parcurs clar către finanțare, vizibilita
Cristina Chiriac (CONAF): Fiscalitatea pe munca part-time, una dintre principalele probleme ale mediului de afaceri
Fiscalitatea pe munca part-time este una dintre principalele probleme ale mediului de afaceri și una dintre piedicile în reintegrarea în muncă a femeilor casnice, a declarat, joi, la Arad, președintele fondator al Confederației Naționale pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF), Cristina Chiriac. CONAF a organizat, la Arad, Forumul Na
Bursa de Valori București a închis în creștere ședința de joi
Bursa de Valori București (BVB) a închis în creștere pe aproape toți indicii ședința de tranzacționare de joi, iar valoarea schimburilor s-a cifrat la 47,86 milioane de lei (8,95 milioane de euro). Principalul indice al bursei, BET, care include cele mai tranzacționate 20 de companii listate pe Piața Reglementată, s-a apreciat cu 0,58%, până
Modificările fiscale din 2026 pot influența tranzacțiile de fuziuni și achiziții din România (studiu)
Modificările fiscale introduse în România în 2026, inclusiv cele referitoare la capitalurile proprii, împrumuturile acordate de acționari și transferurile de părți sociale, pot avea un impact direct asupra structurii și derulării tranzacțiilor de fuziuni și achiziții, potrivit unui studiu realizat de Forvis Mazars. 'În Rom&aci
Ionescu (ISF): România a făcut progrese economice,însă trebuie văzut dacă acestea s - au transformat în libertate reală de alegere,pentru cetățeni
PIB-ul pe locuitor al României, ajustat la puterea de cumpărare, a crescut de la aproximativ 44% din media Uniunii Europene în 2007, la circa 78% în 2025, însă, 37,8% dintre români nu pot face față unei cheltuieli neprevăzute, comparativ cu 29,2% la nivelul Uniunii Europene, iar 27,4% dintre aceștia se află în risc de sărăcie sau excluziun
Negrescu (PE): Digitalizarea statului român a eșuat, pentru că multe proiecte realizate nu au fost conectate între ele
Digitalizarea statului român a eșuat până acum și abordarea noastră a fost realmente greșită, pentru că s-au făcut multe proiecte pe care nu le-am conectat între ele, a declarat, joi, la Summitul pentru Guvernanță Digitală de la Palatul Cotroceni, Victor Negrescu, vicepreședinte al Parlamentului European (PE). 'Astăzi, pledez pentru a adm
UPDATE/ Ilișanu (ANAR): Aproape de miezul nopții, am reușit să terminăm proiectul de HG privind Radarul balastierelor; tocmai s-a postat și pe site-ul ministerului
Proiectul de Hotărâre de Guvern privind Radarul balastierelor a fost lansat, joi, în consultare publică, însoțit de nota de fundamentare, după ce a fost refăcut de un grup de lucru, a declarat directorul general al Administrației Naționale Apele Române, Claudiu Ilișanu, într-o conferință de presă. Acesta a precizat că, după ce a f
Ministerul Mediului a convocat Comitetul pentru situații de urgență, în urma avertizărilor meteorologice și hidrologice
Comitetul ministerial pentru situații de urgență din cadrul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP) a fost convocat joi în ședință extraordinară, ca urmare a avertizărilor meteorologice de Cod galben, Cod portocaliu și Cod roșu, precum și a avertizărilor hidrologice de Cod galben și Cod portocaliu, potrivit unui comunicat al instituției. 'D
Nazare: Prim-ministrul are cuvântul decisiv în deciziile importante, dar este foarte bine că există și un filtru la nivelul vicepremierului
Prim-ministrul are cuvântul decisiv asupra deciziilor importante ale Guvernului, însă existența unui filtru de avizare la nivelul vicepremierului este benefică, a declarat joi ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, întrebat despre noile atribuții primite de Marian Neacșu. 'Cred că e foarte important că, asupra deciziilor importante, să a
Zamfir: România are un potențial turistic uriaș care este insuficient dezvoltat
România are un potențial turistic uriaș care este insuficient dezvoltat și trebuie să avem cât mai mulți turiști străini care să vină și să vadă bogățiile pe care le are țara de arătat, a declarat, joi, ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, Daniel Zamfir, la ediția de toamnă a Târgului de Turism al României.
BNS: Românii au salarii medii brute mai mari decât bulgarii, dar câștigă mai puțin net
Salariul mediu brut anual din România l-a depășit pe cel din Bulgaria în 2025, însă venitul net încasat de un angajat român fără copii, remunerat la nivelul salariului mediu, a fost mai mic decât al unui salariat bulgar aflat în aceeași situație, în principal din cauza diferențelor de taxare, potrivit unei analize a Blocului Na
Nazare: Guvernul va discuta vineri situația pregătirii bugetului pentru 2027 și calendarul de adoptare
Guvernul va discuta vineri o evaluare a stadiului pregătirii bugetului pentru 2027, precum și un calendar de adoptare a acestuia, a declarat joi ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare. 'Suntem în etapa finală de pregătire a bugetului. Ordonatorii au introdus datele în platforma electronică. Vom prezenta în ședința de Guvern de vineri o ev
Comisia solicită României și altor opt state să își îndeplinească obligațiile privind taxele de trecere și vinietele
Comisia Europeană a decis să inițieze o procedură de constatare a neîndeplinirii obligațiilor, prin trimiterea unei scrisori de punere în întârziere Estoniei și să trimită un aviz motivat Letoniei pentru netranspunerea integrală a revizuirii din 2022 a Directivei privind eurovinieta, informează un comunicat de presă al Executivului comunitar.
Românii sunt lideri în UE la călătoriile pe cale terestră și pe ultimul loc la călătoriile cu avionul
Rezidenții din Uniunea Europeană au efectuat anul trecut puțin peste 1,2 miliarde de călătorii, dintre care 81,4% au fost realizate pe cale terestră, 17,2% pe calea aerului și 1,4% pe căi navigabile, potrivit datelor publicate joi de Eurostat. Autoturismele au fost responsabile pentru cea mai mare parte a călătoriilor pe cale terestră, î
Badea (BNR): Inteligența artificială devine simultan un motor al creșterii economice și o posibilă sursă de risc sistemic
Inteligența artificială (AI) devine atât un motor al creșterii economice, cât și o posibilă sursă de risc sistemic, în condițiile în care evaluările bursiere ridicate, concentrarea capitalului într-un număr restrâns de companii și finanțarea prin îndatorare pot accentua vulnerabilitățile piețelor, a susținut prim-viceguvernat










