Mișcarea studențească a intrat în istorie duminică în Serbia, triumfând la urne împotriva liderului naționalist Aleksander Vucic, după doi ani de proteste împotriva corupției, relatează AFP.

O figură dominantă în politica națională timp de 14 ani, Vucic și-a recunoscut înfrângerea în alegerile parlamentare anticipate în favoarea listei studenților, compusă din reprezentanți ai societății civile, un anunț care a declanșat o explozie de bucurie în toată țara.

'Este clar că am pierdut aceste alegeri', le-a spus el susținătorilor săi la sediul partidului său din capitala Belgrad. Potrivit lui Vucic, lista studenților va avea între 135 și 140 de locuri în legislativ, iar partidul său, aproximativ 105. 'Nimeni altcineva nu a intrat în parlament', a precizat el.

După ce a menținut legături strânse cu Rusia pe tot parcursul președinției sale, el a dat vina pentru rezultat pe influențele străine.

'Vreau ca oamenii să știe că aceasta a fost validarea unei revoluții desfășurate cu sprijinul direct al mai multor țări europene și al statului subteran american, același care este și împotriva președintelui Trump', a declarat el.

Prezentat de studenți drept un 'referendum anti-Vucic', acest vot a fost primul de după 2012 care le-a oferit celor 6,4 milioane de alegători posibilitatea unei schimbări la putere.

Cu două ore înainte de închiderea secțiilor de votare, prezența la vot se apropia de 65%, cea mai mare din ultimii peste 30 de ani.

Ultima mobilizare puternică a alegătorilor, în jur de 70%, datează de la înlăturarea fostului lider Slobodan Miloșevici în 2000 și rămâne un reper în istoria politică a Serbiei.

'Serbia a câștigat, așa cum am promis', a declarat Ilija Srdanovic, reprezentantul listei studenților, în fața activiștilor care fluturau baloane colorate. 'Nu vom mai avea niciodată un tiran în această țară', a adăugat el.

'Simt că în sfârșit trăiesc într-o țară liberă', s-a bucurat Suzana Mila Martic, o studentă intervievată de AFP, cu lacrimi în ochi, în timp ce o mulțime de oameni inunda străzile din centrul capitalei.

Această victorie spectaculoasă este punctul culminant a aproape doi ani de proteste declanșate de prăbușirea, în 2024, a unui plafon la gara Novi Sad, al doilea oraș ca mărime din această țară balcanică.

Șaisprezece persoane au murit, iar studenții consideră că accidentul a fost o consecință a corupției endemice.

În punctul culminant al mobilizării, sute de mii de oameni au manifestat în capitală.

Treptat, cererile lor s-au transformat în apeluri la alegeri anticipate.

La începutul lunii septembrie, Vucic, vicepremier din 2012, apoi prim-ministru în 2014 și președinte în 2017, a convocat în sfârșit alegeri, demisionând din al doilea mandat de șef al statului pentru a conduce campania partidului său.

'În această seară, vom sărbători așa cum știm să facem în Serbia', a declarat Radomir Saicic, unul dintre reprezentanții studenților. 'Vom cânta, vom dansa, ne vom îmbrățișa, vor fi lacrimi!', a spus el.

'Mâine începe munca, muncă serioasă, responsabilă și asiduă pentru a construi o Serbie în care legea se aplică în mod egal tuturor', a adăugat el.

Grupuri de tineri îmbrăcați în negru au părăsit centrul orașului Belgrad sub huiduielile alegătorilor opoziției.

O jurnalistă a AFP i-a văzut pe activiști începând un dans popular, în timp ce Mirjana Nikolic, candidată pe lista studențească și rector al Universității de Arte Dramatice, a dorit să aducă un omagiu 'tuturor acestor tineri, fără de care nimic din toate acestea nu ar fi fost posibil'.

Constituită ca o forță politică disparată, mișcarea studențească a prezentat o listă unică, fără o figură de frunte, cu o selecție de candidați din societatea civilă, al căror singur scop comun era înfrângerea Partidului Progresist Sârb (SNS) al lui Aleksandar Vucic.

În străinătate, prima reacție a venit din Ungaria vecină, unde conservatorul pro-european Peter Magyar, care îl învinsese în primăvară pe Viktor Orban, aliatul lui Vucic, a salutat victoria pe rețelele de socializare.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că UE este pregătită 'să sprijine reformele în materie de stat de drept, lupta împotriva corupției și instituții democratice puternice și să colaboreze pentru a promova viitorul Serbiei în cadrul Uniunii Europene'.AGERPRES/(AS - redactor: Ionuț Mareș, editor online: Anda Badea)