Uniunea Europeană a transformat apărarea democrației într-o prioritate strategică, iar scutul european pentru democrație, adoptat de Comisia Europeană în noiembrie 2025, propune o abordare integrată, pe trei piloni: protejarea integrității spațiului informațional; consolidarea instituțiilor, a alegerilor libere și a presei independente; creșterea rezilienței societății și a implicării civice, afirmă președintele Nicușor Dan.

El a transmis miercuri un mesaj în cadrul conferinței ''Dezinformarea, provocare la adresa securității naționale'', organizată la Universitatea Națională de Apărare ''Carol I''. Mesajul a fost prezentat de către Martina Orlea, consilier de stat - Departamentul Securității Naționale.

Șeful statului a apreciat că, recent, statele se confruntă la nivel global cu o intensificare a amenințărilor hibride, manifestate inclusiv prin acțiuni de natură informațională.

''Scopul este acela de a exploata vulnerabilitățile sociale, de a amplifica diviziunile și de influența percepțiile și comportamentele publice. În acest context, salut inițiativa de a organiza această conferință, dedicată unei teme de stringentă actualitate - dezinformarea - ale cărei efecte se resimt tot mai direct asupra securității naționale'', apreciază el.

Mai mult, președintele susține că o societate bine informată este prima linie de apărare a democrației.

''Ultimii ani au demonstrat, în România și în numeroase state europene, că manipularea informațională și interferența străină pot influența procese electorale, adânci polarizarea societății și eroda încrederea cetățenilor în instituții'', arată el.

Nicușor Dan mai afirmă că dezvoltarea inteligenței artificiale, conținutul generat automat și viteza cu care circulă informația în mediul online 'fac ca un fals să ajungă la sute de mii de oameni înainte ca adevărul să poată fi verificat' și în actuala conjunctură geopolitică tensionată, spațiul informațional a devenit, fără îndoială, 'un mediu suplimentar de confruntare'.

''Impactul dezinformării asupra democrației este profund tocmai pentru că nu țintește doar o opinie sau un vot, ci slăbirea încrederii cetățenilor în instituții, prin relativizarea faptelor și amplificarea confuziei colective. Efectele depășesc însă sfera politică. Dezinformarea produce costuri reale în domeniul securității naționale, unde narațiunile false urmăresc să slăbească sprijinul public și încrederea în parteneriatele noastre strategice. Nu mai vorbim despre episoade izolate, ci despre operațiuni coordonate, desfășurate pe mai multe planuri și sprijinite de tehnologie'', susține șeful statului.

De aceea, spune el, acest fenomen a devenit o prioritate de securitate națională și de bună guvernare, iar Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2025-2030 identifică explicit campaniile coordonate de dezinformare drept componentă a războiului hibrid desfășurat împotriva României.

''Consolidarea coeziunii sociale și a rezilienței naționale este, așadar, un obiectiv strategic pentru realizarea căruia se impune o coordonare mai strânsă a instituțiilor cu atribuții în domeniu, astfel încât detectarea și reacția să fie rapide și coerente, nu fragmentate. Eficiența unui răspuns instituțional ține și de credibilitatea autorităților statului, care se construiește în timp, prin comunicare transparentă, clară și pe înțelesul tuturor, în acele medii de informare în care cetățenii sunt în mod real prezenți'', afirmă președintele.

Totodată, se menționează în mesaj, consolidarea rezilienței informaționale presupune acțiuni pe termen lung, precum educație media și digitală, începând din școală, sprijin pentru jurnalismul independent și pentru cei care verifică informațiile, transparență din partea platformelor online, un parteneriat real între stat, societatea civilă, mediul academic și sectorul privat.

''Combaterea dezinformării nu înseamnă îngrădirea libertății de expresie, ci protejarea ei, prin garantarea dreptului fiecărui cetățean de a decide pe baza unor informații corecte'', punctează Nicușor Dan.

România contribuie activ la implementarea demersurilor Uniunii Europene în acest domeniu, subliniază șeful statului, aducând în dialogul european propria sa experiență și bunele practici dezvoltate la nivel național.

''Este important să nu uităm că democrația se apără în fiecare zi, prin contribuția fiecărui cetățean informat, prin instituții credibile și prin implicarea activă în promovarea adevărului'', atrage atenția președintele. AGERPRES/(AS - redactor: Oana Ghiță, editor: Florin Marin, editor online: Gabriela Badea)