Consiliul de Administrație (CA) al Băncii Naționale a României (BNR) a decis, joi, menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50% pe an, a anunțat banca centrală într-un comunicat transmis AGERPRES.

Potrivit sursei citate, membrii Consiliului au decis păstrarea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50% pe an și a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50% pe an, precum și menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.

'Pe baza evaluărilor și a datelor disponibile în acest moment, precum și în condițiile incertitudinilor foarte ridicate, Consiliul de Administrație al BNR a hotărât în ședința de astăzi, 8 octombrie 2026, menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50 la sută pe an. Totodată, s-a decis menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50 la sută pe an și a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50 la sută pe an. De asemenea, Consiliul de administrație al BNR a decis menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit', se arată în comunicat.

Conform sursei citate, deciziile CA al BNR vizează asigurarea și menținerea stabilității prețurilor pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creșteri economice sustenabile. Consiliul de administrație reiterează că, în contextul actual, mixul echilibrat de politici macroeconomice și implementarea de reforme structurale inclusiv prin utilizarea fondurilor europene care să stimuleze potențialul de creștere pe termen lung sunt esențiale pentru stabilitatea macroeconomică și întărirea capacității economiei românești de a face față unor evoluții adverse.

BNR precizează că monitorizează atent evoluțiile mediului intern și internațional și este pregătită să utilizeze instrumentele de care dispune în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea prețurilor pe termen mediu, în condiții de păstrare a stabilității financiare.

Conform sursei citate, rata anuală a inflației a înregistrat o scădere substanțială în primele două luni ale trimestrului III 2026, așa cum s-a anticipat, coborând la 8,16% în iulie și la 6,17% în august, de la 10,42% în iunie, pe fondul epuizării efectelor directe ale eliminării plafonului la prețul energiei electrice și ale majorării cotelor de TVA și a accizelor în perioada similară a anului anterior.

Efectele de bază dezinflaționiste asociate celor două șocuri pe partea ofertei produse în iulie-august 2025 au afectat prioritar evoluția componentelor exogene ale IPC, fiind resimțite puternic la nivelul dinamicii anuale a prețurilor energiei. Influențe suplimentare în sens descendent au venit din continuarea descreșterii pronunțate a prețurilor LFO (legume, fructe, ouă, n.r.), care au fost doar în mică măsură contrabalansate de cele generate de scumpirea semnificativă a combustibililor, în contextul creșterii accentuate a cotației petrolului.

În același timp, rata anuală a inflației CORE2 ajustat a înregistrat o scădere considerabilă pe ansamblul primelor două luni ale trimestrului III 2026, reducându-se la 6,2% în august, de la 8,3% în iunie, în principal sub impactul efectelor de bază dezinflaționiste asociate majorării impozitelor indirecte la mijlocul trimestrului III 2025, dar și în condițiile descreșterii cotațiilor unor mărfuri agroalimentare și ale slăbirii cererii de consum. Mici influențe de sens opus au decurs din creșterea tarifelor de telecomunicații și a prețului polițelor RCA, precum și din efecte indirecte ale scumpirii combustibililor, inclusiv pe fondul nivelului ridicat al așteptărilor inflaționiste pe termen scurt.

Rata anuală a inflației calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC - indicator al inflației pentru statele membre UE) a scăzut în august 2026 la 6,3%, de la 9,2% în iunie 2026.

Rata medie anuală a inflației IPC s-a redus la 9,5% în august 2026, de la 9,8% în iunie 2026, iar rata medie anuală a inflației calculată pe baza IAPC s-a situat în august 2026 la 8,6%, nivel similar celui din iunie 2026.

Activitatea economică a stagnat în trimestrul II 2026, după ce s-a comprimat cu 0,1% în primul trimestru al anului (variație trimestrială), evoluție ce face probabilă prelungirea trendului de adâncire a deficitului de cerere agregată într-un ritm moderat, în linie cu previziunile.

În raport cu aceeași perioadă a anului trecut, activitatea economică și-a atenuat vizibil contracția în trimestrul II 2026, la -0,4%, de la -1,2% în primele trei luni ale anului, în principal ca urmare a saltului amplu consemnat de dinamica anuală a formării brute de capital fix, după descreșterea pronunțată din trimestrul precedent.

Consumul gospodăriilor populației a continuat însă să-și accentueze scăderea în termeni anuali, iar evoluția exportului net a redevenit contracționistă în trimestrul II 2026, în condițiile în care dinamica anuală a volumului importurilor de bunuri și servicii s-a mărit vizibil în raport cu trimestrul precedent, devansând-o pe cea cvasi-staționară a volumului exporturilor. Pe acest fond, deficitul balanței comerciale și deficitul de cont curent și-au întrerupt trendurile de scădere față de perioada similară a anului anterior pe care s-au plasat în ultimele 3-4 trimestre, înregistrând creșteri în trimestrul II 2026, inclusiv ca urmare a înrăutățirii raportului de schimb.

Cele mai recente date și analize indică o redresare a activității economice în trimestrul III 2026 față de trimestrul anterior, inclusiv pe seama performanțelor agriculturii, asociată însă cu o deteriorare a evoluției PIB în raport cu aceeași perioadă a anului precedent, în condițiile unor evoluții majoritar omogene la nivelul componentelor cererii agregate și al sectoarelor majore, subliniază BNR.

Astfel, vânzările cu amănuntul au continuat să-și atenueze declinul în termeni anuali în iulie-august 2026, însă cele auto-moto și l-au adâncit în luna iulie, iar volumul serviciilor prestate populației și-a prelungit contracția amplă. Totodată, dinamica anuală a volumului lucrărilor de construcții a înregistrat o scădere abruptă în prima lună a trimestrului III, iar producția industrială și-a accentuat descreșterea față de perioada similară a anului anterior.

În același timp, dinamica anuală a exporturilor de bunuri și servicii a consemnat în iulie 2026 o scădere mai pronunțată față de trimestrul precedent decât cea a importurilor, ecartul dintre acestea redevenind astfel ușor negativ. Drept urmare, deficitul balanței comerciale și-a accelerat ușor creșterea în termeni anuali, iar deficitul de cont curent și-a mărit considerabil variația anuală în raport cu trimestrul anterior, în condițiile deteriorării severe a balanțelor veniturilor. Pe ansamblul primelor 7 luni din 2026, deficitul balanței comerciale a înregistrat totuși o mică scădere față de perioada similară din anul precedent, în timp ce deficitul de cont curent s-a mărit ușor.

'Pe piața muncii, datele recente relevă noi mici scăderi ale efectivului salariaților din economie în lunile iunie și iulie 2026, dar și o corecție descendentă însemnată a ratei șomajului BIM (Biroul Internațional al Muncii), care a revenit în iulie-august la 6,4%, de la valoarea medie de 6,8% la care a urcat în trimestrul II 2026. Dinamica anuală a salariului brut nominal s-a reamplificat în iulie, inclusiv pe fondul majorării salariului minim brut pe economie, rămânând totuși la un nivel scăzut din perspectivă istorică, iar variația costului unitar cu forța de muncă din industrie și-a accelerat considerabil creșterea. Totodată, potrivit sondajelor de specialitate, intențiile de angajare pe orizontul foarte scurt de timp s-au redresat vizibil pe ansamblul trimestrului III, după două trimestre de scădere, însă deficitul de forță de muncă raportat de companii și-a accentuat întrucâtva descreșterea, ajungând la un minim al ultimilor 6 ani, pe seama evoluțiilor din industrie și construcții', se mai arată în comunicat.

Rata dobânzii de politică monetară se află la nivelul de 6,50% pe an din august 2024. AGERPRES/(AS - redactor: George Bănciulea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Andreea Lăzăroiu)