Drona care a căzut în dimineața de vineri în comuna Ceatalchioi i-a speriat pe tulcenii care locuiesc în cele două sate, chiar dacă mulți dintre ei spun că s-au obișnuit cu zgomotele exploziilor și cu senzația că locuințele tremură, în comuna din nordul județului Tulcea înregistrându-se cel mai mare număr din România de drone căzute pe fondul războiului declanșat de Rusia în Ucraina.

Primarul comunei Ceatalchioi, Tudor Cernega, a declarat, pentru AGERPRES, că drona a pătruns pe teritoriul României, a trecut de satul Plauru și a ajuns la o distanță de doi kilometri de localitatea Ceatalchioi, iar la impactul cu solul a produs și un incendiu care a fost stins de lucrătorii Serviciului de Voluntari pentru Situații de Urgență (SVSU) al autorității locale.

'Drona a căzut pe un teren agricol. Noi am fost sesizați ca urmare a incendiului. Cei de la Inspectoratul pentru Situații de Urgență Delta ne-au trimis locația, dar deja ne anunțaseră localnicii și pe la 6 și ceva am stins incendiul. Parcă de fiecare dată, probabil că din cauza fricii, ai impresia că de data aceasta este cel mai tare. La Plauru, oamenii erau mai obișnuiți. Oamenii de la Ceatalchioi, nu', a afirmat primarul Cernega.

El a explicat senzația de cutremur pe care au reclamat-o localnicii prin caracteristicile solului și a recunoscut că în zonă nu există nicio facilitate pentru protecția persoanelor cu excepția adăpostului construit de Ministerul Apărării Naționale (MApN).

'Dar și în Tulcea, fug oamenii în adăposturi? Nu au unde să se ducă. Părerea mea este că trăim într-o lume confuză. Sunt instituții, avem planuri, hârtii, dar fără nicio finalitate. Până în Tulcea mai sunt șapte sau opt kilometri. Altfel se văd lucrurile de la Oradea, de la Palatul Victoria, de la Cotroceni și altfel stau lucrurile la noi, aici. Seară de seară, bubuie, trosnește, aruncă resturi, în urma exploziei de pe malul ucrainean cad pe casele noastre. Ce să mai zic de când trag ăia dinspre malul ucrainean și vin spre noi. Vin trasoarele și le vezi cum vin pe malul nostru. Glumind sau la modul serios, singura șansă (a populației, n.r.) e să se roage la Dumnezeu, să nu cadă pe casă', a menționat primarul comunei Ceatalchioi.

Drumul Tulcea-Chilia Veche neîntreținut, care urmărește malul românesc al Dunării, e o altă nemulțumire a acestuia.

'Dacă la un moment dat aveam ceva cu MApN că nu-și fac treaba, acum nu am ce să le reproșez, pentru că toate cele patru localități din comună, Plauru, Ceatalchioi, Pătlăgeanca și Sălceni, sunt pe malul Dunării, la o distanță mică, sunt zonă de graniță. Singura noastră vină e că ne aflăm aici, la locul nepotrivit. Rămâne disprețul statului român. Îi ajutăm pe ucraineni, dar nu găsim o soluție pentru drumul ăsta. Sfidare, batjocură față de semeni. Nu poți repara drumul ăsta de la Tulcea la Chilia... Uitați-vă la MApN, câte pene fac pe zi! Merg cu viteza I sau a II-a. Rar vezi o mașină care merge spre Tulcea și nu face pană', a mai spus primarul Tudor Cernega.

La ieșirea din clădire, este salutat de Mircea Ghiban, din satul Chilia Veche, care continuă discuția despre drum și despre războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei.

'E de groază. A fost sâmbăta trecută, deja le cunoaștem, Shahed-Mahed, când e rachetă... Atât de tare a bubuit că m-a trezit din somn. Nu am auzit RO-ALERT, dar bubuitura m-a trezit. Unde să ne adăpostim? La cârciumă, doar. Despre ce vorbiți, doamnă? La noi, la Chilia, (adăpostul, n.red.) e sub apă. Drumul e varză. Noi râdem de Armată, că la Chilia avem o unitate militară. Au făcut și ăia pană. Au căzut șenilele la tancuri...', a afirmat Mircea Ghiban.

În fața noului sediu al primăriei comunei Ceatalchioi, câțiva oameni sapă în fața porții. 'Uitați, cu ei am stins focul azi-dimineață', spune primarul Cernega.

În noul sediu, secretarul comunei încearcă să facă ordine în dosare. 'Mai am doar patru fișete', spune el.

În curtea uneia dintre ultimele case din sat, un bărbat pune nisip într-o roabă. Fiica lui, Maria Damianov, însărcinată în luna a șaptea, s-a întors în satul natal după ce a locuit în ultimii cinci ani în orașul Tulcea.

'Ne-am întors cu două sau trei săptămâni înainte de incendiul de pe nava din portul Ismail (noiembrie 2025 n.red.). Atunci au evacuat satul și m-am speriat foarte tare. Dar dacă focul s-a stins, ne-am luat viața înapoi. O zi a fost așa, că zici că s-a oprit timpul în loc și apoi, înapoi la treabă. Atunci, am stat la Sălceni, la trei kilometri', își amintește Maria Damianov.

Ea a povestit și despre zgomotele de vineri dimineața.

'Dacă am copaci lângă curte, nu prea se vede decât lumină. Prima bubuitură la ora 3 și ceva și am ieșit afară. La următoarea, s-a auzit drona foarte puternic de zici că era aici și-apoi a bubuit rău de tot. A fost și o lumină. Dar unde a ars, nu știu. Aia de aseară a fluierat tot satul', a spus Maria Damianov.

Una din cele două fiice ale ei spune că la școala din Tulcea a participat la o simulare în caz de urgență.

'Știu că trebuie să avem un rucsac pregătit, dar nu avem. Ne-am obișnuit', a afirmat Ioana, în vârstă de 13 ani.

Bunicul ei, Paraschiv Jecu, a amintit că primul an de la escaladarea conflictului declanșat de Rusia în Ucraina a fost cel mai greu pentru locuitorii comunei Ceatalchioi.

'În primul an, eram panicați cu toții. Bubuiau dronele la Ismail și un an de zile am fost panicați. Când s-a evacuat satul, acum un an, atunci iar a fost panică mare, iar după ce am terminat cu vaporul, ne bubuie în fiecare noapte, avem RO-ALERT în fiecare noapte. Eu din pat le aud. Bum! Asta a căzut pe pământ. Aud apoi du-du-dum și zic pe asta o doboară. Și nici nu deschid ochii, că știu. Se aude antiaeriana și apoi zgomotul. RO-ALERT nici nu-mi trebuie. Prima dată, mai ieșeam pe afară, acum nu o mai fac, că deja m-am săturat. Azi-noapte s-au auzit foarte puternic, dar am impresia că au căzut la noi', a povestit Paraschiv Jecu, care locuiește în satul Sălceni.

La unitatea militară de pe câmpul din imediata apropiere a satului Ceatalchioi, un bărbat a afirmat că drona a căzut mai aproape de satul Plauru și a menționat zâmbind că au fost trei drone.

Drumul spre Plauru dă bătăi de cap oricărui șofer, dar în localitate drumurile sunt asfaltate.

'Strada asta nu a fost niciodată asfaltată. Când am fost bolnavă, o dată la trei luni venea asistenta medicală cu mașina ei până la mine. Aici drumul e făcut, dar pe șosea, te vede Dumnezeu! Eu am un telefon mic și nu primesc RO-ALERT. Aud exploziile, dar nu ies afară. Este un adăpost făcut, dar cine intră acolo? Eu sunt bolnavă și până ajung la el, mor pe drum. La Dumnezeu e nădejdea', a afirmat Adriana Giuvanovici, în vârstă de 72 de ani, din satul Plauru.

Adăpostul construit de MApN în urmă cu câțiva ani este acoperit acum cu pământ. Icoana pusă de un localnic, după finalizarea construcției, este la locul ei, iar înăuntru se vede o sticlă goală de apă.

'Au fost vreo trei sau patru explozii, la ei. Dar pe asta (din România, n.r.), am simțit-o că e de la noi. Am ieșit afară, că am două vaci și m-am uitat la ele să nu rupă funiile. Prima dată, săracele, nu se odihneau din cauza zgomotelor. Stăteau în picioare, Acum, văd că s-au obișnuit. Ei se ceartă acolo, că nu pot să pună guvernul și noi suferim... Azi-noapte, după ce au sunat alarmele la Ismail (Ucraina, n.r.), la zece minute, au venit și dronele', a afirmat Gheorghe Puflea, din satul Plauru.

În drum spre Tulcea, în apropiere de satul Pătlăgeanca, mai mulți pescari stau cu undițele întinse în Dunăre.

'E zona cea mai frumoasă din Deltă și cea mai liniștită. N-am auzit nimic azi-noapte, pentru că eram foarte obosit și am dormit tun. Nu am prins nimic, iar acum ne pregătim să mâncăm o ciorbă de pui', a afirmat Dan Teodoru, din Ilfov.

Pe data de 17 noiembrie 2025, localitățile Plauru și Ceatalchioi din comuna Ceatalchioi au fost evacuate, după ce o navă încărcată cu GPL a fost cuprinsă de flăcări în zona localității Ismail în urma unui atac cu drone declanșat de Rusia împotriva Ucrainei.

Potrivit unui comunicat al MApN, în noaptea de 1 spre 2 octombrie, sistemul de supraveghere radar al României a detectat noi atacuri cu drone asupra unor obiective civile și de infrastructură din Ucraina, în proximitatea frontierei fluviale cu România, în zona de nord a județului Tulcea.

'În jurul orei 05:00, a fost raportată căderea unui obiect, posibil o dronă aeriană, în zona localității Plauru, judetul Tulcea, urmată de producerea unui incendiu, fără a produce victime sau pagube materiale. (...) Precizăm faptul că sistemele radar ale Ministerului Apărării Naționale nu au raportat nicio pătrundere neautorizată în spațiul aerian național în cursul nopții trecute', se specifică în comunicatul MApN.

Plauru este prima localitate din România în care autoritățile au confirmat căderea unei drone folosite în războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, incidentul fiind înregistrat în luna septembrie a anului 2023. Până în prezent, mai multe incidente cu drone au fost confirmate de autorități în România, iar localitățile comunei tulcene Ceatalchioi constituie una din zonele cele mai vulnerabile în contextul conflictului, din cauza traseului natural al Dunării.

Primele mesaje RO-ALERT pe fondul războiului declanșat de Rusia în Ucraina au fost transmise în luna septembrie a anului 2023, iar sistemul de avertizare a populației cu privire la posibilitatea unor situații de urgență este implementat pe teritoriul României de către Ministerul Afacerilor Interne, prin Inspectoratul General pentru Situații de Urgență și cu suportul tehnic al Serviciului de Telecomunicații Speciale, în baza Ordonanței de urgență nr. 72 din 5 octombrie 2017.

Populația din nordul județului Tulcea a primit de la începutul anului până în prezent mai multe alerte cu privire la incursiuni de drone pe fondul războiului declanșat de Rusia în Ucraina decât cele transmise în toată perioada septembrie 2023-decembrie 2025 în toată țara, din aceeași cauză. AGERPRES / (A, AS - redactor: Luisiana Bîgea, editor: Marius Frățilă, editor online: Simona Aruştei)