Cotele scăzute ale Dunării favorizează turismul sustenabil, realizat cu bărci fără motoare sau cu motoare de capacitate redusă care nu afectează ecosistemele, coloniile de pelicani din Deltă putând fi văzute mai des pe canalele rezervației, iar vizitatorii reușind astfel să admire păsările de la distanțe tot mai mici.

Directorul unei agenții de turism care promovează turele de observare a păsărilor și cele dedicate pasionaților de fotografie, Iliuță Goean, a declarat, pentru AGERPRES, că nivelul scăzut al fluviului nu afectează turismul și că niveluri atât de scăzute au mai fost și în anii precedenți.

'Avem un nivel de vară, s-a mai întâmplat și a fost apa și mai jos de atât. Mergem pe canale și lacuri cu bărci mici, cu motoare mici. Nu avem probleme. Ne putem desfășura activitatea. Sunt chiar mai multe păsări, pentru că s-au concentrat pe lacuri și canale rămase deschise', a precizat Goean.

El a mai spus că migrația păsărilor a început anul acesta încă din luna iulie.

'Sunt schimbări foarte vizibile în migrația păsărilor. A început mult mai devreme. Și de câțiva ani se întâmplă acest lucru. Acum, pot fi văzute mult mai multe specii. Nimeni nu a spus clar de ce se întâmplă asta, dar, cel mai probabil, schimbările climatice au adus aceste modificări', a menționat directorul agenției de turism.

Printre turiștii care au vizitat zilele trecute inclusiv Delta Dunării s-a aflat și cehul Petr Tlapak, care a venit pe afluentul Morena al Dunării până în rezervație cu un caiac pe care l-a făcut singur din lemn, în ultimii trei ani, el mergând în excursia din Deltă alături de alți doi prieteni care au participat la Turneul Internațional al Dunării (TID).

'La început, mi-a fost teamă că nu o să reușesc să ajung aici cu el, dar acum are doar câteva mici zgârieturi. Pe Dunăre am putut vedea mai multe zone nisipoase, pentru că nivelul este scăzut. Am putut să ne odihnim pe aceste plaje. În Deltă, am văzut mulți pelicani, iar cineva din TID mi-a spus că este neobișnuit ca pelicanii să fie și pe canale', a afirmat Petr Tlapak, inițiator al proiectului 'Mica Amazonie', din Cehia.

El s-a arătat nemulțumit de faptul că a văzut pescari care scoteau foarte mult pește din apă, dar și-a exprimat convingerea că natura are capacitatea de a se regenera.

Alte persoane care și-au terminat zilele trecute sejurul de șase nopți în Sulina spun că au mâncat preparate din pește foarte bune.

'Noi am mai fost în Sulina și revenim aproape în fiecare an. E mai multă liniște și nu e agitația din alte zone ale litoralului. Am primit RO-ALERT, dar nu ne-a deranjat. Pentru noi, storceagul a fost extraordinar. La felul al doilea, am luat tot pește. N-am mâncat caras, pentru că ne-au spus că, fiind tot în mâl, miroase a mâl și nu ne-au oferit', a afirmat Petre Gheorghe, din județul Dâmbovița.

Nivelul scăzut al apei din rezervație nu a împiedicat nici desfășurarea competiției de lotci cu vele din satul Sarichioi, aflat pe malul complexului Razelm-Sinoe, așa încât unii pescari și familiile lor au lăsat uneltele la uscat și s-au întrecut cu turiști sau prieteni ai zonei.

'Ne-am decis să participăm anul acesta, pentru că anul trecut verișorii noștri au luat locul I și ne-au inspirat. Cursa a fost destul de grea, pentru a început vântul și nu ne-am mai putut redresa pe o curbă, apoi am tăiat ultima geamandură (în sensul că nu au mai depășit geamandura conform regulamentului - n.r.) și nu am mai ajuns la final. Vom mai încerca și anul viitor cu aceeași echipă', au afirmat Andrei și Ioan Tit, care au făcut echipă împreună cu membrii familiei.

Pentru persoanele mai în vârstă, cursa a fost și mai dificilă, pentru că unele bărci începute în atelierul de marangozerie din Muzeul Satului Pescăresc nu au fost finalizate.

'A fost o cursă grea, că a intrat apa în barcă. Nu a fost călăftuită și nici vopsită. (...) Anul acesta, nu mai e pește. Autoritățile ar trebui să facă decolmatări și să lase Periboina deschisă, să circule apa în complex toată iarna. Anul trecut, nu era apa așa', a menționat Anatol Agafon, arătând spre malul complexului.

Spre deosebire de anii trecuți, pe malul lacului Sarichioi sunt tot mai multe bărci din lemn trase pe uscat, în fața unei taverne în care preparatele de pește atrag foarte mulți vizitatori.

'Anul 2026 nu a fost favorabil neapărat pentru evenimentele din zona culturală, că sectorul acesta din România este și așa slab dezvoltat, iar în contextul în care nu au existat finanțări nerambursabile, ne-am gândit să nu-l mai facem, dar am primit sprijin de peste tot, necondiționat. Mesajul regattei este acela de a recupera o tradiție, a bărcii cu vele, de încercare a unei educații pentru cei mici, ceva ce poate eu nu am avut, deși au am avut o educație foarte bună, dar în 2026 lucrurile sunt diferite, iar conștientizarea poluării trebuie să existe, trebuie să avem timp liber de calitate petrecut cu cei dragi, astfel încât și localnicii să câștige', a declarat co-organizatorul Regattei Nod în papură, Alexandru Onofrei.

El le-a mulțumit inclusiv deținuților din Penitenciarul cu Regim de Maximă Siguranță din Tulcea pentru participarea la un atelier de recondiționat bărci din lemn, dar și organizatorilor unor ateliere de croitorie din municipiu pentru că au cusut velele necesare bărcilor cu care au concurat cele 11 echipaje participante la evenimentul găzduit la finalul săptămânii trecute de satul Sarichioi.

'Cred că Ivan Patzaichin s-ar fi bucurat să vadă ce se întâmplă aici, pentru că cel mai mult îl preocupa ideea de cine duce mai departe ceea ce el iubea atât de mult, tradiția lipovenească, tradiția gastronomică și, mai ales, oamenii cu care se înconjura și pe care-i prețuia, indiferent din ce sat erau, indiferent de ce naționalitate erau, indiferent de ce religie erau. El avea acest respect pentru oameni și, din acest motiv, ei îl iubeau și își aduc aminte de el astăzi', a declarat în timpul festivității de premiere a regattei Nod în papură, cofondatorul asociației Ivan Patzaichin-Mila 23, Teodor Frolu, în ziua în care s-au împlinit cinci ani de la moartea lui Ivan Patzaichin.

Potrivit unei postări publicate pe pagina de Facebook a Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare Delta Dunării, nivelurile scăzute ale apei din rezervație îi ajută pe specialiști să colecteze date esențiale pentru a înțelege hidrodinamica, transportul de sedimente și distribuția acestora pe brațele fluviului către deltă, analizele fiind realizate cu echipamente performante, achiziționate prin diferite proiecte derulate la nivel european.

În ultimele două luni, Dunărea a fost aproape de cel mai mic debit istoric din ultimii 30 de ani și, după unele surse, ar fi coborât sub nivelul acesta de mai multe ori, potrivit Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA), în condițiile în care cel mai mic debit înregistrat de Dunăre a fost în anul 1985, când aceasta avea la intrarea în țară 1.400 metri cubi pe secundă (MC/s).

Prognoza pentru această săptămână arată că debitul Dunării la intrarea în țară va scădea până la 1.400 de mc/s, situându-se mult sub media multianuală a lunii septembrie. AGERPRES/(A, AS - redactor: Luisiana Bîgea, editor: Irina Poenaru, editor online: Andreea Lãzãroiu)

Foto: Luisiana Bîgea/AGERPRES