Deficitul bugetar s-a situat la 2,34% din PIB, după primele șapte luni din 2026
Execuția bugetului general consolidat pe primele șapte luni ale anului 2026 s-a încheiat cu un deficit de 48,08 miliarde de lei, cu 28,36 miliarde de lei mai mic față de deficitul de 76,44 miliarde de lei înregistrat în aceeași perioadă a anului 2025, o reducere nominală de 37%., potrivit datelor publicate luni de Ministerul Finanțelor.
Ca pondere în PIB, acesta a coborât de la 3,99% la 2,34%, o îmbunătățire de 1,65 puncte procentuale. Evoluția confirmă continuarea procesului de consolidare fiscal-bugetară, susținut de creșterea veniturilor și de menținerea unui ritm moderat al cheltuielilor publice.
Veniturile bugetare au crescut cu 11,2%, în timp ce cheltuielile totale au avansat cu doar 2,9%. În același timp, investițiile au continuat să crească. Astfel, reducerea deficitului nu s-a făcut prin oprirea investițiilor, ci printr-un control mai bun al cheltuielilor curente și prin creșterea veniturilor, subliniază MF.
'Datele la șapte luni arată că menținem consecvent trendul de reducere a deficitului bugetar și stabilizare a finanțelor publice. Reducerea cu 1,65 puncte procentuale a deficitului este dovada unei gestiuni echilibrate, în care responsabilitatea fiscală se îmbină cu sprijinul direct pentru economie. Am continuat fără întrerupere rambursările de TVA, restituind peste 20,4 miliarde de lei companiilor pentru a le asigura lichiditatea necesară, și am direcționat resursele cu prioritate către marii piloni de dezvoltare, unde investițiile din fonduri europene și PNRR au înregistrat un avans de peste 60%. Pe măsură ce consolidăm această bază mai sănătoasă a finanțelor publice, următorul pas este să transformăm stabilizarea în creștere economică sănătoasă și sustenabilă.', a declarat ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare.
Potrivit MF, veniturile totale au însumat 412,31 miliarde lei în primele șapte luni ale anului 2026, în creștere cu 11,2% (an/an). Exprimate ca pondere în PIB veniturile totale au avansat cu 0,71 puncte procentuale, susținute atât de veniturile fiscale - cu precădere TVA și impozite și taxe pe proprietate, cât și de fondurile europene. Încasările din impozitul pe salarii și venit au totalizat 38,34 miliarde lei, înregistrând o creștere de 8,6% (an/an), determinată de avansul semnificativ al încasărilor din impozitul pe dividende (19,5%), pe seama unor distribuiri concentrate în decembrie 2025, în contextul modificărilor legislative privind impozitarea acestora. O evoluție însemnată a fost înregistrată și în cazul încasărilor aferente Declarației unice (19,7%). Creșterea veniturilor din impozitul pe salarii (+5,2%) - peste dinamica fondului de salarii din economie (2,9%), a fost influențată de efectul de bază generat de eliminarea, începând cu 1 ianuarie 2025, a facilităților fiscale acordate salariaților din sectorul construcții, agricol, industria alimentară și a activităților de creare de programe pentru calculator.
Contribuțiile de asigurări au înregistrat 129,14 miliarde lei, în creștere cu 6,7% (an/an), peste dinamica fondului de salarii din economie. Evoluția acestor încasări reflectă extinderea bazei de impozitare reglementată prin Legea nr. 141/2025, precum și încasările aferente Declarației unice.
Încasările din impozitul pe profit au însumat 28,35 miliarde lei, consemnând o creștere de 8,3% (an/an), susținută de avansul veniturilor din impozitul pe profit de la agenții economici (11,5%, an/an).
Încasările nete din TVA au înregistrat 88,55 miliarde lei, în creștere cu 26,5% (an/an). Dinamica a fost influențată de avansul încasărilor brute din TVA (21,7% an/an), pe fondul modificărilor cotelor de TVA, prevăzute de Legea nr. 141/2025, concomitent cu majorarea restituirilor de TVA (+4,6%), față de nivelul rambursat în aceeași perioadă a anului trecut (20,48 miliarde. lei în ianuarie-iulie 2026, comparativ cu 19,59 miliarde lei în ianuarie-iulie 2025).
Veniturile din accize au însumat 28,37 miliarde lei, consemnând o creștere de 6,4% (an/an), susținută de avansul încasărilor din accizele pentru produsele energetice (+10,9% an/an). Evoluția lunară a încasărilor din accize prezintă în general o volatilitate mai ridicată, determinată de politica operatorilor economici de antrepozitare fiscală a produselor accizabile.
Veniturile nefiscale au însumat 31,15 miliarde lei, consemnând o contracție de 10,3%, influențată parțial și de încasările suplimentare din perioada similară a anului 2025 - venituri din ajutoare de stat recuperate, de 1,6 miliarde lei (Legea nr. 9/2025).
Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăților efectuate și donații au totalizat 37,28 miliarde lei, în creștere cu 30,3% (an/an).
Pe de altă parte, cheltuielile totale, în sumă de 460,39 miliarde lei, au crescut în termeni nominali cu 2,9% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, cheltuielile în primele șapte luni ale anului 2026 au înregistrat o scădere cu 0,9 puncte procentuale față de aceeași perioadă a anului 2025, de la 23,3% din PIB la 22,4% din PIB.
Cheltuielile de personal au însumat 95,67 miliarde lei, în scădere cu 4,06 miliarde lei față de aceeași perioadă a anului precedent pe fondul reducerilor unor sporuri pentru unele categorii de personal bugetar, precum și a măsurilor de limitare a cheltuielilor salariale în perioada 2025-2026. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 4,7% din PIB, cu 0,5 puncte procentuale mai mici față de aceeași perioadă a anului precedent.
Cheltuielile cu bunuri și servicii au fost 59,6 miliarde lei, în creștere cu 11,2% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, creștere determinată de plăți mai mari în domeniul sănătății, iar cele cu dobânzile de 40,12 miliarde lei, cu 8,41 miliarde lei mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile cu dobânzile reprezintă un nivel de 2,% din PIB.
Totodată, cheltuielile cu asistența socială au fost de 146,59 miliarde lei în scădere cu 0,6% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, ținând cont de măsurile luate prin Legea nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare. Cheltuielile cu asistența socială au fost influențate și de plățile suportate de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică și gaze naturale, respectiv pe cele șapte luni ale anului 2026, au fost în sumă de 149,54 milioane lei.
Cheltuielile cu subvențiile au fost de 7,51 miliarde lei, în principal, această sumă reprezintă subvenții pentru transportul de călători, sprijinirea producătorilor agricoli, precum și pentru schema de compensare pentru consumul de energie electrică și gaze naturale al consumatorilor noncasnici (209,72 milioane lei).
Alte cheltuieli au fost de 8,4 miliarde lei, în scădere cu 2,69 miliarde lei față de aceeași perioadă a anului precedent, ținând cont de măsurile luate prin Legea nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugere. Aceste cheltuieli conțin în principal burse pentru elevi și studenți, susținerea cultelor, alte despăgubiri civile și sumele aferente titlurilor de plată emise de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților.
Cheltuielile privind proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile au fost de 45,88 miliarde lei care cuprind proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020 și cadrului 2021-2027, inclusiv subvențiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii, din fondul de modernizare, precum și proiecte cu finanțare din sumele reprezentând asistență financiară nerambursabilă aferentă PNRR.
Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au fost în creștere cu 14,83 miliarde lei față de aceeași perioadă a anului trecut, respectiv de la 61,68 miliarde lei la 76,51 miliarde lei, din care 71,05% reprezintă valoarea plăților pentru proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului 2021-2027, finanțate din sumele reprezentând asistență financiară nerambursabilă aferentă PNRR, precum și cele finanțate din sumele aferente componentei de împrumut a PNRR.
De asemenea, valoarea plăților pentru proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului 2021-2027, finanțate din sumele reprezentând asistență financiară nerambursabilă aferentă PNRR, precum și cele finanțate din sumele aferente componentei de împrumut a PNRR pe primele șapte luni este cu 20,40 miliarde lei, respectiv cu 60,08%, mai mult decât aceeași perioadă a anului precedent, compensând investițiile finanțate din fonduri naționale unde se înregistrează o scădere datorată caracterului excepțional al plăților efectuate la începutul anului 2025, când au fost achitate obligații restante aferente unor programe naționale de investiții, contribuția statului la capitalul social al Societății Carpatica Feroviar România - S.A., precum și alte plăți în domeniul apărării. AGERPRES/(AS - redactor: George Bănciulea, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Andreea Lăzăroiu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Alianța pentru Agricultură și Cooperare cere evaluarea urgentă a pagubelor și măsuri pentru fermierii afectați de secetă
Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC) solicită autorităților evaluarea de urgență a pagubelor provocate de seceta pedologică și hidrologică severă din vestul României și adoptarea unui pachet de măsuri adecvat exploatațiilor afectate, avertizând că pierderile înregistrate afectează capacitatea fermierilor de a finanța lucrările pentru anul agricol.
Ministrul Nazare, despre întâlnirile cu investitori în SUA: Președintele a transmis un mesaj de încredere privind traiectoria și credibilitatea României
New York - Trimisul special al AGERPRES, Florin Ștefan, transmite: Președintele Nicușor Dan a transmis un mesaj de încredere către investitorii instituționali foarte importanți pentru România în privința traiectoriei și credibilității României în perioada următoare, a declarat marți, la New York, pe marginea Adunării Generale a ONU, ministr
Cosmin Marinescu (BNR): Perspectivele economice pentru acest an se mentin rezervate sau chiar în teritoriu negativ
Perspectivele economiei românești pentru acest an se mențin rezervate sau chiar în teritoriu negativ, ceea ce ar însemna stagflație, după doi ani cu rate modeste de creștere economică, de 0,9% în 2024 și 0,7% în 2025, susține viceguvernatorul BNR, Cosmin Marinescu, într-un articol publicat pe blogul Opinii BNR. 'Economia
Apeluri de 650 de milioane de euro pentru proiecte de producere și stocare a energiei regenerabile, deschise din 28 septembrie
Instituțiile publice pot depune, din 28 septembrie, cereri de finanțare pentru realizarea de investiții în producerea și stocarea energiei verzi, prin intermediul a două programe în valoarea totală de 650 de milioane de euro, informează Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) Potrivit sursei citate, toate entitățile publice care dores
Avocatul Gheorghe Pecingină, desemnat administrator special al STB
Avocatul și practicianul în insolvență Gheorghe Pecingină a fost desemnat, marți, administrator special al Societății de Transport București (STB), urmând să aibă atribuții privind administrarea societății, reprezentarea acesteia în justiție și propunerea unui plan de reorganizare, a anunțat marți societatea de transport. 'Adunarea Genera
Mașinile electrice sunt acum mai ieftin de utilizat decât modelele pe benzină, în România (analiză)
România se numără printre țările europene în care încărcarea unui vehicul electric cu baterie este mai accesibilă decât alimentarea cu combustibil a unui automobil cu motor cu ardere internă, pe fondul creșterii prețurilor la benzină, susține analistul eToro, Bogdan Maioreanu. 'Europa a continuat să avanseze către adoptarea vehicule
INSCOP: 86,1% dintre români se așteaptă la creșterea prețurilor în următoarele șase luni
Un procent de 86,1% dintre români se așteaptă ca prețurile să se majoreze în următoarele șase luni, procent în ușoară creștere față de nivelul de 84,5% înregistrat în iunie, potrivit ediției a doua a Indicelui Sentimentului Economic New Money - INSCOP (ISE). Conform cercetării, 7,9% dintre cei chestionați consideră că prețurile vo
Sectorul e-commerce din România a atins valoarea de 12,9 miliarde de euro, în 2025 (raport)
Piața comerțului electronic din România a ajuns la valoarea de 12,9 miliarde de euro, în 2025, în creștere cu 10% față de anul anterior, fiind astfel cel mai mare sector de e-commerce din Europa de Est, relevă datele cuprinse în European E-Commerce Report 2026, publicate marți. Potrivit cercetării realizată pentru Ecommerce Europe și Eu
Folcuț (ARB): Companiile au atras finanțări noi de 55 de miliarde de lei în primele șapte luni, în creștere cu 8,2%
Companiile au atras finanțări noi în valoare de 55 de miliarde de lei în primele șapte luni ale acestui an, în creștere cu 8,2% comparativ cu anul trecut, iar creditele pentru investiții reprezintă aproximativ 30% din portofoliul de credite, a declarat, marți, Gabriela Folcuț, director în cadrul Asociației Române a Băncilor (ARB).
Folcuț (ARB): Rata de neperformanță la creditele companiilor a urcat la 5,6%
Rata de neperformanță la creditele companiilor a ajuns la 5,6%, în creștere cu 1,1 puncte procentuale comparativ cu martie 2025, nivelul fiind mai ridicat în cazul IMM-urilor decât al corporațiilor, a declarat, marți, Gabriela Folcuț, director executiv în cadrul Asociației Române a Băncilor (ARB). 'Dintre toat
FIDES: 40,7% dintre români locuiau în gospodării supraaglomerate în 2024
Aproximativ 40,7% dintre români locuiau, în 2024, în gospodării supraaglomerate, față de 16,9% în Uniunea Europeană, potrivit datelor Eurostat citate de Federația Investitorilor și Dezvoltatorilor pentru o Economie Sustenabilă (FIDES). În același timp, aproximativ 94% din populația României locuia într
Jianu (IMM România): Ar trebui să ne uităm din nou la un program de tip IMM Invest; lipsește cash-flow-ul în economie
Un program de tip IMM Invest ar trebui reanalizat, în condițiile în care economia se confruntă cu o lipsă de cash-flow, iar rata de default a programului este de sub 2%, a declarat, marți, Florin Jianu, președintele IMM România, la un eveniment de specialitate. 'Ar trebui să ne uităm iarăși cu foarte multă atenție la un p
România, printre țările UE cu creșteri semnificative ale prețurilor carburanților, în luna august 2026
Prețul mediu al combustibililor pentru transportul personal în Uniunea Europeană a crescut cu 23,8%, în luna august 2026 comparativ cu luna august 2025, după un avans de 16,9% în luna iulie și unul de 13,7% în luna iunie, arată datele publicate marți de Eurostat. Potrivit oficiului european de statistică, în 26 di
Jianu (IMM România): Spiritul antreprenorial pălește; avem cu 20% mai multe firme care ies din economie
România are cu 20% mai multe firme care ies din economie comparativ cu cele care se înființează, în condițiile în care, până la jumătatea anului, în jur de 96.000 de firme noi s-au înregistrat, iar 110.000 - 111.000 de firme s-au închis, a declarat, marți, Florin Jianu, președintele IMM România, în cadrul un
Taină (Ministerul Economiei): 750 de contracte au fost semnate prin programul Femeia Antreprenor; alte 250 sunt în curs de semnare
Un număr de 750 de contracte au fost semnate până în prezent prin programul Femeia Antreprenor, iar alte 250 sunt în curs de semnare, finanțarea nerambursabilă acordată fiind de 200.000 de lei pentru fiecare societate, a declarat, marți, Camelia Taină, director general în Ministerul Economiei, în cadrul unui eveniment de specialitate.