La șase luni după ce Statele Unite și Israelul au lansat atacuri asupra Iranului, războiul pe care președintele Donald Trump l-a numit o 'mică excursie' a devenit un impas profund nepopular care amenință să-i afecteze președinția, relatează Reuters.

Iranul nu s-a predat, transportul maritim prin Strâmtoarea Ormuz rămâne grav perturbat și nu există o cale clară pentru a pune capăt conflictului despre care Trump a prezis cândva că se va termina în patru săptămâni.

Acum, recunoscând aparent că noi atacuri militare nu vor forța concesii din partea Iranului, SUA recurg la o campanie de presiune economică în speranța de a slăbi și mai mult guvernul iranian.

Secretarul de stat Marco Rubio le-a spus aliaților că este puțin probabil ca SUA să lanseze noi atacuri 'deocamdată'.

Ce se va întâmpla în continuare este neclar, dar multe dintre probabilele consecințe durabile ale războiului - pentru Statele Unite, Iran și economia globală - sunt deja evidente.

Iată șase dintre acestea:

1. Trump plătește un preț politic

Războiul a fost nepopular de la bun început și a devenit și mai nepopular. Rata de aprobare a lui Trump a scăzut de la 40% la 33% de la începutul conflictului, conform sondajelor Reuters/Ipsos, deoarece creșterea prețurilor la gaze a subminat promisiunea sa din campania electorală din 2024 de a reduce costurile pentru americani.

Trump, care a făcut campanie pe baza promisiunii de a pune capăt tuturor războaielor, a susținut că acumularea de rachete și ambițiile nucleare ale Iranului necesită acțiune, dar nu a convins majoritatea alegătorilor. Doar 31% din cetățeni aprobă conflictul, conform sondajelor.

Acesta este un număr mai mic decât în alte conflicte recente ale SUA aflate într-un stadiu similar, inclusiv războiul din Afganistan, care a avut rate de aprobare de peste 50% timp de ani de zile în sondajele Gallup. Furia alegătorilor față de prețurile ridicate reprezintă o problemă pentru Partidul Republican al lui Trump înainte de alegerile de la jumătatea mandatului din noiembrie, când acesta trebuie să apere majorități restrânse în ambele camere ale Congresului.

Conflictul a adâncit totodată ruptura dintre republicanii mai izolaționiști, care își doresc o soluționare rapidă a situației, și parlamentarii republicani care cred că Trump ar trebui să mențină presiunea militară asupra Teheranului.

2. Războiul a zguduit economia globală, dar mai puțin decât se preconiza

Atacurile SUA și Israelului au declanșat imediat alarma, deoarece prin Strâmtoarea Ormuz, care se îngustează la aproximativ 34 km lățime între Iran și Oman, trece aproximativ o cincime din aprovizionarea cu energie a lumii. Perturbarea a dus la creșterea bruscă a prețurilor petrolului și a stârnit temeri privind o recesiune economică globală.

Pagubele au fost semnificative, dar mai puțin grave decât se temeau inițial mulți economiști. Fondul Monetar Internațional și-a redus previziunile de creștere globală de două ori de la începutul războiului și acum se așteaptă ca economia mondială să crească cu 3,0% în acest an, comparativ cu previziunile sale de 3,3% din ianuarie.

Totuși, economia globală s-a dovedit mai rezistentă decât în timpul șocurilor petroliere din anii 1970. Principalele economii ale lumii consumă mult mai puțină energie decât în anii '70, iar cheltuielile și investițiile puternice, inclusiv un boom continuu al inteligenței artificiale, au contribuit la amortizarea loviturii.

3. Iranul este rănit, dar nu învins

Armata și economia Iranului au fost grav afectate, dar Teheranul poate lansa în continuare atacuri și menține închisă Strâmtoarea Ormuz.

În luna mai, cel mai important comandant militar american pentru Orientul Mijlociu, amiralul Brad Cooper, a declarat Congresului SUA că forțele americane au distrus 161 de nave iraniene și au scos din funcțiune 82% din sistemele sale de apărare aeriană. El a susținut că forțele aeriene iraniene, care anterior efectuaseră până la 100 de misiuni pe zi, nu mai desfășurau misiuni.

Chiar și așa, Iranul deține drone și rachete și a atacat cu succes nave și instalații militare americane din regiune.

În martie, Reuters a relatat că Statele Unite puteau stabili cu certitudine că au distrus doar aproximativ o treime din vastul arsenal de rachete al Iranului.

Statutul a aproximativ o treime din acest arsenal era mai puțin clar, dar bombardamentele au deteriorat, distrus sau îngropat probabil aceste rachete în tuneluri și buncăre subterane, au declarat surse pentru Reuters la acea vreme.

Războiul a ucis mii de oameni și a agravat criza economică a Iranului, agravând inflația și perturbând comerțul. În iulie, inflația la alimente a ajuns la 128% față de anul precedent, potrivit Centrului de Statistică al Iranului.

Dar a împins și diviziunile politice în plan secund și a dus la o reprimare mai dură a disidenței.

4. Orientul Mijlociu a fost destabilizat, expunându-i pe aliații SUA

Războiul purtat de SUA și Israel a avut ca scop eliminarea Iranului din categoria amenințărilor pentru Orientul Mijlociu, dar analiștii spun că, în schimb, a încurajat Teheranul și a făcut ca regiunea să devină mai puțin sigură.

Atacurile iraniene cu rachete și drone împotriva statelor arabe din Golf aliate cu SUA au lovit instalații militare și diplomatice americane și au perturbat transportul aerian.

Atacurile Iranului asupra transporturilor maritime, combinate cu o blocadă a rebelilor Houthi din Yemen care vizează traficul din Marea Roșie având legătură cu Arabia Saudită, au crescut costurile asigurărilor și transportului în întreaga regiune. Efectul se extinde mult dincolo de atacurile individuale asupra navelor, perturbând lanțurile de aprovizionare și sporind incertitudinea pentru economiile din Golf.

5. Iranului i-ar putea lua mai mult timp să producă o armă nucleară

Bombardamentele SUA și Israelului din timpul unui atac anterior, din iunie 2025, și din faza inițială a războiului actual au avariat grav trei dintre uzinele și siturile de îmbogățire a uraniului cunoscute ale Iranului, suspectate de activități legate de arme, în timp ce atacurile israeliene au ucis oameni de știință de renume din domeniul nuclear.

Evaluările serviciilor de informații americane din luna mai au estimat 'timpul de erupție' nucleară al Iranului - timpul necesar pentru a produce suficient material pentru o bombă - la până la un an, de la doar șase luni înainte de război.

Împiedicarea obținerii de către Iran a unei arme nucleare este principalul obiectiv declarat al lui Trump pentru începerea acestui război.

Dar adevărata stare a programului nuclear iranian este incertă, deoarece inspectorii ONU nu s-au întors la siturile nucleare ale Iranului.

Agenția Internațională pentru Energie Atomică nu a putut verifica unde se află aproximativ 440 kg de uraniu îmbogățit la 60% de la atacurile din 2025. Acest stoc ar putea fi îmbogățit în continuare până la gradul de armament la o instalație secretă.

Iranul neagă de multă vreme că ar intenționa să producă o bombă nucleară.

6. Capacitatea de reacție a armatei SUA a fost diminuată

Armata SUA a pierdut drone și aeronave, atât din cauza atacurilor iraniene, cât și a accidentelor.

Un raport al Serviciului de Cercetare al Congresului din luna mai a precizat că 42 de aeronave militare americane au fost pierdute în conflict.

Munițiile reprezintă o preocupare majoră. Reuters a relatat că armata SUA a folosit 'aproape toată' rezerva sa globală din anumite rachete de precizie.

O estimare a Centrului pentru Studii Strategice și Internaționale a precizat că, până în iulie, Statele Unite au folosit aproximativ 65% din interceptoarele lor Patriot și și-au redus stocul de interceptoare THAAD (Terminal High-Altitude Area Defense) cu cel puțin 38%.

Washingtonul a mutat avioane de vânătoare, nave de război și alte active în Orientul Mijlociu din Europa și Asia-Pacific, extinzând desfășurările și ridicând semne de întrebare cu privire la capacitatea de reacție în alte părți.

Submarinul USS Gerald R. Ford a petrecut mai mult de un an pe mare, cea mai lungă desfășurare de la Războiul din Vietnam, în timp ce legislatorii și-au exprimat îngrijorarea cu privire la condițiile de la bordul USS Abraham Lincoln după 200 de zile consecutive pe mare.

Portavionul USS Abraham Lincoln a fost înlocuit săptămâna trecută de un alt portavion care se aflase în Pacific, ceea ce evidențiază modul în care războiul pune la încercare resursele SUA. AGERPRES/(AS - redactor: Gabriela Ionescu, editor online: Simona Aruştei)