Președintele Nicușor Dan a promulgat vineri Legea privind integritatea în domeniul public, dar a transmis că menține argumentele din sesizarea de neconstituționalitate formulată anterior.

'Am promulgat astăzi Legea pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul integrității în forma care mi-a fost transmisă de către Parlamentul României. Îmi mențin în continuare argumentele din sesizarea de neconstituționalitate pe care am înaintat-o Curții Constituționale', a afirmat șeful statului, într-o declarație remisă presei.

El a menționat că, într-un alt context, în care nu ar fi existat riscul pierderii banilor din PNRR din cauza neadoptării acestei legi și ar fi existat timpul necesar pentru dezbatere, ar fi retrimis proiectul în Parlament pentru reexaminare. Șeful statului a solicitat Legislativului o discuție 'profundă' privind legea promulgată.

'Nu ne permitem să nu accesăm aceste fonduri și nici nu pot accepta o nouă lovitură adusă credibilității României în plan extern. Cer Parlamentului ca, în sesiunea de toamnă, să reia și să aprofundeze discuțiile asupra acestei legi. Integritatea este un subiect mult prea important pentru societate și trebuie transpus într-o lege aflată dincolo de orice suspiciuni și interpretări', a punctat Nicușor Dan.

'Consider că argumentele din sesizarea mea de neconstituționalitate erau foarte solide. Aștept totuși motivarea Curții pentru a vedea punctul de vedere contrar. S-a întâmplat sa îmi mențin opinia și dupa motivarea Curții Constituționale pe alte sesizări de neconstituționalitate care mi-au fost respinse. După motivare, legea va ajunge în dezbaterea Parlamentului și abia apoi la mine. Sper să putem încheia circuitul legislativ pâna în 31 august, termenul limita al PNRR', a scris șeful statului pe 18 august, când CCR i-a respins cererea de neconstituționalitate privind Legea ANI.

Președintele Nicușor Dan a atacat pe 10 august la CCR Legea pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul integrității.

În sesizarea de neconstituționalitate postată pe site-ul Administrației Prezidențiale, se susținea că, prin conținutul său normativ, legea a fost adoptată cu încălcarea unor norme și principii constituționale.

Șeful statului a invocat claritatea normativă și legalitatea sancțiunii cu privire la sintagma 'persoana care are relații asemănătoare acelora dintre soți' regăsită în textul legii.

'Cele două texte extind obligația de completare și depunere a declarațiilor de avere și de interese de la titularul funcției publice la 'soțul, soția sau persoana care are relații asemănătoare acelora dintre soți', sub sancțiunea contravențională prevăzută la articolul II punctul 21. Prima deficiență ține de claritatea normei: legea nu stabilește niciun criteriu obiectiv - durată, conviețuire, interdependență economică, asumare publică - pentru identificarea momentului de la care o relație afectivă devine relevantă juridic, lăsând persoanei vizate sarcina de a se autocalifica drept destinatar al obligației. Nu sunt reglementate nici ipoteza relației începute după numirea demnitarului, nici cea a încetării relației, nici situația relațiilor succesive. Sub aspectul previzibilității conduitei, aceasta contravine articolul 1 alineat (3) și alineat (5) din Constituție, care impun ca legea să fie clară și accesibilă, astfel încât destinatarul să își poată adapta comportamentul', se explica în sesizare.

Potrivit președintelui, în lipsa unor criterii legale, norma deleagă practic organului de control sarcina de a defini, de la caz la caz, conținutul incriminării.

În sesizare s-a analizat, raportat la legea atacată la CCR, și dreptul la viață privată al terțului, natura personală a răspunderii și discriminarea între demnitari.

În acest sens, se arăta, între altele, că 'ingerința pe care norma criticată o produce asupra vieții private a terțului nu rezistă testului de proporționalitate impus de articolul 26 din Constituție, coroborat cu articolul 20 din Constituție și cu articolul 8 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului'.

Se constata în sesizare un alt viciu, distinct de intruziunea în viața privată, respectiv 'extinderea directă a răspunderii asupra unei persoane care nu și-a asumat niciodată statutul generator al obligației'.

O altă critică adusă legii viza 'discriminarea între demnitari, în funcție de forma juridică a relației personale'.

Anterior sesizării, a fost publicată pe site-ul Președinției declarația de avere a partenerei de viață a șefului statului, Mirabela Grădinaru. AGERPRES/(AS - redactor: Oana Ghiță, editor: Claudia Stănescu, editor online: Andreea Lãzãroiu)