Membrii Comitetul Interministerial Bala - Cernavodă au analizat noi soluții pentru a apăra cota Dunării la priza de răcire a centralei nuclearelectrice de la Cernavodă, acestea urmând să fie aplicate etapizat în următoarele săptămâni, se arată într-un comunicat al Executivului, transmis joi AGERPRES.

Potrivit sursei citate, dragarea este intervenția care se poate executa imediat și care creează condițiile, nu certitudinea, ca apa de la bifurcația Bala (Dunărea veche și brațul Bala), azi repartizată 85% spre brațul Bala, 15% spre Dunărea veche, să poată fi echilibrată.

'Dragarea unor canale de 30 de metri lățime cu adâncimi de minim 2 metri va crea condiții propice pentru ca un volum de apă mai mare să ajungă pe Dunărea veche, implicit spre Cernavodă. Acest lucru are un impact indirect pozitiv deoarece un volum mai mare și o viteză mai mare vor reduce sau menține nivelul de aluviuni de pe acest nou canal. Problema cea mai mare pentru dragaj în acest moment este nivelul foarte mic al apei, ceea ce produce riscul de blocare a navelor în bancuri de nisip sau de operare cu nave cu pescaj mic care pot opera în regim de apă scăzută, dar cu un randament mai mic. De asemenea, nivelul scăzut al apelor face ca eventualele utilaje disponibile în Constanța sau în alte zone ale Dunării să nu poate fi mobilizate pe brațul vechi al Dunării', se arată în comunicat.

Zonele de interes pentru efectuare acestei operațiuni sunt: bifurcație Dunăre canal CNE și amonte canal CNE cu prioritate la km 305-306, km 308,5 km 312,5 - 315, km 322, km 327, km 342,5 (zona Bala).

'În apropierea podului de la Cernavodă au fost amplasate și ancorate barje pe o lungime totală de 200 de metri, dispuse perpendicular pe mal, pe malul stâng al fluviului. Barjele sunt dispuse astfel încât să producă un efect de deviere a curentului cât mai puternic către șenalul navigabil și către zona prizei de apă a centralei și a Canalului Dunăre-Marea Neagră. Testul are rolul de a verifica în teren efectul pe care l-ar produce un epiu permanent de dirijare - o lucrare hidrotehnică din piatră, planificată în aval aproape de canalul spre CNE Cernavodă. Efectele sunt urmărite permanent prin măsurători, iar configurația poate fi ajustată sau retrasă oricând - este o intervenție complet reversibilă. La debitele foarte scăzute de acum, rolul principal al acestei structuri este dirijarea curgerii și protejarea zonelor dragate împotriva recolmatării - un efect care se construiește în timp - și nu ridicarea imediată a nivelului apei', notează Executivul.

Totodată, la Cernavodă, în aval de pod, urmează să fie construit un dig scurt de piatră, numit epiu, care pornește de la malul stâng spre mijlocul fluviului, pe o lungime de circa 150 de metri și va fi vizibil deasupra apei. 'Rolul lui este acela de a împinge apa către partea adâncă a fluviului - exact acolo unde se află canalul navigabil, gura Canalului Dunăre-Marea Neagră și priza de apă a centralei nucleare. În plus, ajută zonele dragate să nu se umple la loc cu nisip și, în timp, contribuie la formarea unei albii mai adânci și mai stabile', conform specialiștilor.

O altă soluție este ca, în zona Canalului Dunăre Marea-Neagră, mai exact a canalului de aducțiune către bazinul de stocare al Centralei de la Cernavodă, se pot lua în calcul măsuri care să conserve apa necesară centralei și prin pompaj să suplimenteze debitul necesar procesului de răcire, chiar și în condițiile în care nivelul apei de pe Dunărea veche va mai scădea.

'Această soluție presupune instalarea unui dig mobil gonflabil/tubular. Soluția ar asigura un nivel mic dar suficient pentru ca răcirea reactoarelor și depozitelor de material uzat să fie asigurată cu sistemele folosite acum. Amplasarea se execută rapid (maxim 1 zi) și completate de pompe amplasate pe barjă sau pontoane plutitoare asigură nivelul și debitul necesar centralei. Amplasarea acestora se va face pe canalul de aducțiune / priză racordat la Dunăre și în spre est la canalul Dunăre Marea Neagră. În situații critice apa din canalul Dunăre Marea Neagră poate fi folosită în tandem cu pompajul pentru a asigura debitul', subliniază sursa citată.

Pe lângă aceste măsuri, CNE Cernavodă are în rezervă echipamente (pompe, generatoare de mare putere și instalații de răcire a apei) care pot asigura răcirea în condiții optime a reactoarelor și depozitelor de combustibil uzat chiar și în condițiile în care cu tot cu soluția de baraj pe canalul de aducțiune debitul apei nu este suficient.

Astfel, în acest scenariu, în care nivelul apei pe Dunăre în zona Cernavodă ar fi de 1,05 metri, răcirea se va face în circuit închis cu aport de apă demineralizată rezultat din echipamentul de tratare al centralei care s-ar alimenta din puțuri subterane completate, dacă e cazul, de apă demineralizată stocată în depozite suplimentare în zona centralei (cisterne auto, pe cale ferată, sau autospeciale de stingere incendiu).

'Nivelul Dunării din această perioadă este cel mai mic debit din istoria documentată. Documentațiile tehnice ale instituțiilor cu responsabilitate în supravegherea, amenajarea sau navigarea cursului Dunării prevăd cel mai prost scenariu al cotelor Dunării la intrarea în țară (Baziaș) la cota 2.000 mc/s, cota de azi fiind în zona 1.300 mc/s. Cota medie anuală din luna august este de 3.900 mc/s. Debitul mediu anual la intrarea în țară (Baziaș) este de 5.500 mc/s. Este important de notat în acest context că este dificil de anticipat hidraulica fluviului la cote extrem de scăzute, în condițiile celui mai scăzut debit din prezent. Există posibilitatea ca, în condițiile hidrologice date, unele dintre soluții - de lucrări de dragaj sau construcție epiu recomandate și implementate - să nu genereze efectul dorit - acesta este motivul pentru care fiecare măsură este testată etapizat, măsurată și, acolo unde este cazul, oprită sau înlocuită, iar soluțiile de rezervă sunt pregătite din timp', se menționează în comunicat.

Reprezentanții Guvernului precizează că aceste soluții vor fi aplicate etapizat în următoarele săptămâni, în condițiile în care cotele Dunării se află la un minim istoric de când se fac măsurători specifice.

Comitetul Interministerial Bala - Cernavodă reunește: Cancelaria prim-ministrului, Ministerul Energiei, Ministerul Transporturilor, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, Administrația Națională 'Apele Române', Institutul Național de Hidrologie și Gospodărirea Apelor, Administrația Fluvială a Dunării de Jos Galați, Administrația Canalelor Navigabile, SN Nuclearelectrica și mediul universitar (Universitatea Tehnică de Construcții București), cu sprijinul Ministerului Afacerilor Interne, Departamentul pentru Situații de Urgență și al specialiștilor din Ministerul Apărării Naționale.

Comitetul funcționează 30 de zile și va prezenta un raport final cu soluțiile tehnice, calendarul de implementare și sursele de finanțare, în jurul datei de 13 septembrie 2026. AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Badea, editor: Mariana Nica, editor online: Adrian Dădârlat)