Ministrul interimar al Transporturilor și Infrastructurii, Radu Miruță, și ministrul Construcțiilor, Transporturilor și Infrastructurii din Republica Serbia, Aleksandra Sofronijevic, au discutat, vineri, la Timișoara, despre menținerea unui mecanism de consultare și schimb de informații privind debitul Dunării, în contextul nivelului scăzut al fluviului în cele două țări.

'În contextul nivelurilor scăzute ale debitelor Dunării, România și Serbia au convenit asupra menținerii unui mecanism de consultare și schimb de informații privind evoluția debitului fluviului și efectele asupra navigației, economiei și infrastructurii energetice. Cât privește proiectul hidroenergetic Djerdap 3 / Porțile de Fier III, aici România a reafirmat disponibilitatea de analiză din perspectiva obiectivelor regionale de securitate și diversificare energetică. În același timp, partea română a subliniat necesitatea unei evaluări cuprinzătoare a impactului proiectului asupra producției de energie, navigației, mediului și funcționării infrastructurii hidroenergetice existente. În acest scop, la 16 iulie 2026 a fost semnat Memorandumul de înțelegere privind facilitarea schimbului de informații referitoare la proiectul Djerdap 3', arată un comunicat al Ministerului Transporturilor și Infrastructurii (MTI).

Ministrul Radu Miruță a transmis că 'România și Serbia urmăresc dezvoltarea în continuare a conectivității dintre ele, ca parte a obiectivului comun de consolidare a legăturilor economice, turistice și interumane'.

Cei doi oficiali au avut pe agenda discuțiilor nouă puncte privind dezvoltarea infrastructurii de transporturi rutiere, navale și aeriene între cele două țări.

Unul dintre principalele subiecte a fost avansarea proiectului de autostradă Timișoara-Moravița și a conexiunii acesteia cu drumul de mare viteză Belgrad-Vatin, proiect strategic pentru îmbunătățirea legăturilor rutiere dintre România și Serbia.

România a reiterat angajamentul pentru realizarea proiectului și pentru intensificarea cooperării tehnice cu partea sârbă.

Pe teritoriul României, autostrada Timișoara-Moravița are o lungime de aproximativ 73 de kilometri și este structurată în trei tronsoane, dintre care primele două, Remetea Mare-Jebel și Jebel-Moravița, se află în proceduri de atribuire pentru proiectare și execuție.

Pentru tronsonul Remetea Mare-Jebel au fost depuse nouă oferte, aflate în evaluare, iar, pentru tronsonul Jebel-Moravița, procedura de atribuire a fost finalizată, fiind desemnat ofertantul câștigător, potrivit MTI.

Un alt obiectiv important îl reprezintă dezvoltarea conexiunii feroviare dintre Timișoara și Belgrad, parte a coridorului european de transport Rin-Dunăre și a rețelei TEN-T.

Partea română a prezentat stadiul proiectului de modernizare a liniei Timișoara Nord-Stamora Moravița-frontieră, inclus în proiectul mai amplu de reabilitare și modernizare a infrastructurii feroviare Reșița Nord-Timișoara Nord-Voiteni-Stamora Moravița-frontieră.

Pentru secțiunea Timișoara Nord-Stamora Moravița-frontieră, proiectul prevede modernizarea infrastructurii feroviare, a stațiilor și a trecerilor la nivel, precum și creșterea vitezei de circulație. Investiția este estimată la peste două miliarde de lei, fără TVA.

Totodată, a fost analizată și reluarea transportului feroviar de călători între România și Serbia, în special pe relația Timișoara-Stamora Moravița-Vîrșeț, care ar reprezenta un proiect cu impact direct asupra mobilității cetățenilor și asupra turismului și schimburilor economice dintre România și Serbia.

În ceea ce privește transportul în regim de 'țară terță', România și-a exprimat disponibilitatea pentru a suplimenta contingentul de autorizații și pentru a analiza posibilitatea liberalizării acestui tip de trafic într-un orizont de timp cât mai apropiat.

Au fost abordate și proiectele de dezvoltare a infrastructurii rutiere din zona de frontieră, inclusiv conexiunile dintre Backi Breg-Kikinda-Srpska Crnja și punctele de trecere a frontierei Jimbolia și Lunga.

De asemenea, partea sârbă va transmite o listă cu propuneri concrete pentru soluționarea problemei șederii șoferilor în Spațiul Schengen, document ce va fi analizat și la nivelul Ministerului Afacerilor Interne și Ministerului Afacerilor Externe.

În perspectiva EXPO 2027 Belgrad, România a subliniat necesitatea unor opțiuni suplimentare de transport între Timișoara și Belgrad, pentru facilitarea accesului vizitatorilor români la expoziție. În prezent există curse directe de autocare între cele două orașe, operate de operatori privați.

În domeniul transportului naval, România a propus consolidarea cooperării cu Serbia pentru creșterea siguranței navigației pe sectorul comun al Dunării. Sunt avute în vedere dezvoltarea unui sistem integrat de semnalizare și schimb de date pentru actualizarea hărților electronice, precum și reactivarea grupurilor tehnice de lucru la nivel de experți în domeniul hidrologiei.

Ministrul Radu Miruță a subliniat că România susține continuarea dialogului cu Serbia în vederea reluării navigației comerciale pe Canalul Bega și a dezvoltării cooperării transfrontaliere în domeniul transportului naval, în ultimii ani fiind realizate investiții transfrontaliere importante pentru reabilitarea infrastructurii de navigație pe Bega, inclusiv lucrări la infrastructura hidrotehnică de pe ambele maluri ale frontierei și dezvoltarea infrastructurii conexe.

Reluarea navigației comerciale și dezvoltarea conexiunii Bega-Tisa-Dunăre reprezintă o oportunitate pentru consolidarea conectivității regionale și pentru dezvoltarea transportului naval transfrontalier.

S-a convenit și menținerea unei coordonări strânse pentru siguranța navigației pe Dunăre și susținerea dialogului la nivel de experți pentru reluarea navigației comerciale pe canalul Bega prin proiecte comune, cu finanțare europeană.

În domeniul transportului aerian, România și Serbia cooperează în cadrul Zonei Europene Comune de Aviație. În prezent sunt operate curse regulate de pasageri între București și Belgrad, inclusiv curse operate de Air Serbia și curse TAROM în regim code-share cu Air Serbia.

A fost apreciat nivelul excelent al colaborării bilaterale în domeniul aviației civile, fiind analizate măsuri pentru stimularea conectivității aeriene. AGERPRES/(AS - redactor: Otilia Halunga, editor: Tina Dumitrescu, editor online: Simona Aruştei)