Rata anuală a inflației va cunoaște o corecție descendentă substanțială în trimestrul III 2026 pe fondul epuizării efectelor directe ale eliminării plafonului la prețul energiei electrice și ale majorării cotelor de TVA și a accizelor, potrivit unui comunicat al Băncii Naționale a României.

'În ședința de astăzi, Consiliul de administrație al BNR a analizat și aprobat Raportul asupra inflației, ediția august 2026, document ce încorporează cele mai recente date și informații disponibile. Potrivit prognozei din Raport, rata anuală a inflației va cunoaște o corecție descendentă substanțială în trimestrul III 2026, așa cum s-a anticipat anterior, pe fondul epuizării efectelor directe ale eliminării plafonului la prețul energiei electrice și ale majorării cotelor de TVA și a accizelor. Totodată, după o evoluție ușor fluctuantă în trimestrul IV 2026, ea este așteptată să descrească gradual, reintrând la finele anului 2027 în interiorul intervalului țintei, sub impactul efectelor de bază dezinflaționiste asociate creșterilor recente de prețuri antrenate de șocul energetic, precum și în condițiile intensificării presiunilor dezinflaționiste ale factorilor fundamentali, îndeosebi a celor din partea deficitului de cerere agregată; acesta va continua să se adâncească în perspectivă apropiată, coborând la valori mai joase decât cele anticipate anterior - în contextul corecției bugetare, dar și al crizei energetice globale -, și se va restrânge treptat ulterior', se arată în comunicat.

Instituția menționează că incertitudini și riscuri notabile decurg din evoluția viitoare a prețurilor energiei electrice și alimentelor, pe fondul secetei severe din acest an, precum și din traiectoria cotației țițeiului, cu implicații asupra cotațiilor altor materii prime și asupra prețurilor internaționale ale unor bunuri intermediare și finale.

De asemenea, incertitudini mari rămân asociate, inclusiv în actuala situație politică internă, măsurilor potențial adoptate în viitor în scopul continuării consolidării bugetare dincolo de anul curent corespunzător Planului bugetar-structural pe termen mediu convenit cu CE și procedurii de deficit excesiv.

Incertitudini și riscuri semnificative la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației, generează însă și conflictul din Orientul Mijlociu și criza energetică, prin efectele potențial exercitate, pe mai multe căi, asupra puterii de cumpărare și încrederii consumatorilor, precum și asupra activității și profiturilor firmelor, inclusiv prin afectarea dinamicii economiilor și a inflației la nivel european/mondial și a percepției de risc față de regiune, cu impact asupra costurilor de finanțare.

Conform BNR, în această conjunctură, absorbția și utilizarea la maximum a fondurilor europene, în principal a celor aferente PNRR, sunt esențiale pentru contrabalansarea parțială a efectelor contracționiste ale consolidării bugetare și ale conflictului din Orientul Mijlociu, precum și pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziției energetice. Relevante sunt, de asemenea, deciziile de politică monetară ale BCE și Fed, precum și atitudinea băncilor centrale din regiune. AGERPRES/(AS - redactor: George Bănciulea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Anda Badea)