Ediția a XXXI-a a Festivalului 'Sighișoara Medievală', cel mai vechi eveniment de profil din România, a însemnat un reviriment pentru locuitorii Cetății Medievale, care au ales să lase deoparte rutina zilnică, să îmbrace straiele medievale și să contribuie voluntar la animația stradală, urmând modelul marilor festivaluri istorice din Europa.

Unul dintre exemplele vii de implicare comunitară este Virgil Marcu, un localnic care și-a învins reținerile de la început pentru a da viață unui grup dinamic de percuționiști amatori, format din peste 35 de adulți și copii.

'Povestea a început cu toboșarul, bineînțeles și cu soția mea. Firește, eu nu eram de acord, era clar, îmi era și rușine să ies. Dar văzând paradele mari în Spania mi-a venit o idee, zic eu: nu mai mergeți cu fără tobe, fără îmbrăcăminte adecvată. Hai să facem cumva să începem cu niște tobe. Până la urmă am luat o mică tamburină, după care am luat a doua tamburină, după care au pornit cu o tobă un pic mai mare și mai mare și mai mare. Și, uite, am ajuns un grup de toboșari, un grup mare de peste 35 de persoane care participă la paradă, adică un fel de voluntariat. Sâmbăta, când fiecare are liber, ne adunăm', a declarat Virgil Marcu pentru AGERPRES.

Astăzi, el a devenit sufletul acestui ansamblu de voluntari, activând alături de soția sa, Mariana Pățan, ghid turistic de profesie.

Grupul își propune strict animarea cetății și nu neapărat o reconstrucție istorică riguroasă, care ar presupune costuri logistice uriașe.

'Dacă am dori să facem reconstrucție istorică, ne trebuie multe zeci de mii de euro pentru niște costume speciale, zale și așa mai departe. Deci n-ai cum să faci istorie și chiar dacă vrei să faci e destul de complicat, fiindcă cetatea este construită din 1298 și n-ai cum să faci atâta istorie (...). E interesant că turiștii vin după noi, ne filmează, le place, adică cumva animăm cetatea, se întâmplă ceva. În fiecare sâmbătă se întâmplă lucrul ăsta. Ne dorim ca anul viitor să fim și mai mulți. Locuitorii din tot orașul ar fi bine să vină voluntari, să dăm viață la orașul ăsta, să fim mai uniți, să iubim orașul fiindcă este unic, este în patrimoniul mondial UNESCO. Merită să îl promovăm împreună!', a subliniat Virgil Marcu.

Primul care a început să se îmbrace în straie medievale și să anime fortăreața a fost Toboșarul Cetății Sighișoara, Dorin Stanciu, devenit un simbol și cel mai cunoscut personaj medieval al singurei cetăți locuite din sud-estul Europei.

Angajat inițial de Primărie la 3 ianuarie 2006 pentru a readuce la viață această funcție istorică, după ce a propus un proiect personal în acest sens, el a devenit ulterior liber profesionist și și-a înregistrat brandul oficial la OSIM.

Purtând haine create fidel după modele din secolul al XVII-lea și o bonetă vișinie cu ciucure, Stanciu salută turiștii în zeci de limbi străine și anunță știrile locale prin bătăi ritmice de tobă și formule umoristice.

Toboșarul Cetății ne-a spus că este foarte fericit de inițiativa localnicilor și că susține puternic valul de voluntariat care cuprinde orașul.

'Este extraordinar ce a făcut familia Marcu. Sunt alături de mine și pun foarte mult suflet. Au adunat la ei, acasă, costumele medievale, totul prin voluntariat. Fac totul din suflet și este extraordinar că fac asta pentru orașul natal, toți facem așa și mă bucur că se mișcă ceva. Ne înțelegem foarte bine și mă bucur că facem asta pentru comunitate, pentru că doar așa cetatea prinde viață, cu oamenii locului, fiindcă asta e ideea. De fapt ajutăm la promovarea turismului doar prin prezența acestor personaje foarte pitorești', a precizat Dorin Stanciu.

În afara rolului său istoric, Dorin Stanciu are o carieră didactică solidă, fiind profesor titular de educație vizuală (arte plastice) cu gradul didactic I, deținând o licență în Pedagogia Artei și un Master în Pictură la Universitatea de Artă și Design din Cluj-Napoca.

Toboșarul Cetății predă la Liceul Teoretic 'Timotei Cipariu' din Dumbrăveni și colaborează cu Colegiul Național 'Mircea Eliade' din Sighișoara, iar elevii săi subliniază că profesorul își folosește carisma și studiile de actorie pentru a transforma cursurile în lecții interactive și captivante.

Totodată, el promovează turismul cultural ca membru fondator al Asociației Artiștilor Plastici 'Alma Mater Castrum Sex', coordonează expoziții în Galeria de Artă din Turnul Fierarilor și organizează ateliere de pictură la festival, cum este și expoziția 'Medieval' de pe Culoarul Bătrânelor Doamne, deschisă la ediția XXXI.

Printre voluntari, la Sighișoara regăsim constant Garda Bocterului, Breslele Unite și Domnițele Sigiliului, grupuri care participă activ la buna desfășurare a ediției a XXXI-a a Festivalului 'Sighișoara Medievală'.

Atmosfera de epocă din interiorul zidurilor este completată de grupul de reconstituire istorică 'Silentium - Bocterul Cetății și Garda sa', termenul 'bocter' provenind din regionalismul transilvănean de origine germană 'Wächter', adică paznic de noapte.

În cadrul festivalului, grupul pune în scenă o ceremonie nocturnă simbolică: însoțit de o gardă cu costume militare de epocă, halebarde, torțe și felinare, bocterul parcurge traseul dintre Piața Muzeului și Turnul Cizmarilor pentru a suna stingerea și a cere simbolic liniște (silentium) peste cetate.

Tot din acest grup extins fac parte și 'Breslele Unite', o altă trupă de bază dedicată readucerii la viață a meșteșugarilor și apărătorilor sași care au clădit și protejat Sighișoara de-a lungul secolelor, fiind parteneri constanți de scenă ai Toboșarului și ai Gărzii.

În suita medievală din Sighișoara se regăsesc în acest an și 'Domnițele Sigiliului XXXI', un ansamblu format din Domnițele Cetății Sighișoara care, alături de Toboșar și de personajul numit 'Austriacul' sau halebardierul, alcătuiesc suita oficială de protocol a municipalității, responsabilă cu deschiderea oficială a programului zilnic din Cetatea Medievală. AGERPRES/(A, AS - redactor: Dorina Matiș, editor: Cătălina Matei, editor online: Anda Badea)

Foto: (C) DORINA MATIŞ/AGERPRES