REPORTAJ Dolj: Unde se înfundă drumul lubenițelor de Dăbuleni
În fiecare vară, mii de tone de lubenițe pleacă din sudul Doljului spre piețele din România, dar și spre Polonia și Ucraina. Dăbuleniul a devenit cel mai cunoscut brand românesc asociat acestui fruct, lubenița de Dăbuleni fiind astăzi cel mai cunoscut brand de pepene verde din țară datorită calităților sale organoleptice deosebite date de sol și de soarele care arde nisipurile din această zonă.
Dar dincolo de imaginea unui bazin legumicol prosper, agricultorii spun că au rămas cu cea mai mare parte a riscurilor și cu o putere redusă de negociere în fața cumpărătorilor.
În comuna Călărași, aflată la câțiva kilometri de Dăbuleni, autoritățile locale încă așteaptă construirea unui depozit destinat colectării și valorificării legumelor și fructelor. Investiția, finanțată prin Compania Națională de Investiții (CNI) și licitată, nu a mai primit ordinul de începere a lucrărilor.
'Depozitul a fost finanțat, licitat, trebuia să dăm doar ordinul de începere a lucrărilor. Din păcate, fiind finanțare de la Compania Națională de Investiții, așa cum au fost sistate toate investițiile, s-a considerat că nu este o prioritate un depozit de legume, fructe și așteptăm vremurile mai bune', a declarat, pentru AGERPRES, primarul comunei Călărași, Sorin Sandu.
Absența investiției nu a blocat însă comerțul, iar în ultimii ani piața s-a reorganizat în jurul unor depozite private prin care o mare parte din producția de lubenițe pleacă spre Polonia și Ucraina.
Potrivit edilului, cea mai mare parte a recoltei ia drumul exportului, în timp ce doar o mică parte ajunge de la producătorii din zonă în piețele din România.
'Căldurile au obligat la o campanie de recoltare destul de scurtă. Mare parte din producție a plecat, ca de obicei, către Polonia și către Ucraina, circa 20-30 % a plecat către piețele mari din Pucheni și Târgu Jiu și sub 2%-3% direct de la producători pe piețele din România', mai spune primarul Sandu.
Spre deosebire de imaginea unei agriculturi organizate prin contracte și lanțuri comerciale stabile, exportul funcționează după reguli mult mai simple. Deși o mare parte din producția de lubenițe ajunge anual în Polonia și Ucraina, exporturile nu se bazează pe contracte directe încheiate între fermieri și cumpărători. Potrivit primarului Sorin Sandu, în sudul Doljului s-a format, în timp, o piață spontană, alimentată de notorietatea bazinului legumicol de la Dăbuleni. Comercianții vin în fiecare sezon, și-au creat rețele locale de colaboratori și colectează marfa prin cele două depozite deschise în comună, de unde aceasta este expediată către piețele externe.
'S-a creat o piață spontană. Oamenii știu că este un bazin de timpurietate pentru cartofi și pentru lubenițe și vin la fix pentru că și-au creat niște puncte de sprijin, niște oameni din zona de aici care le organizează activitatea asta de strângere de produse', explică primarul.
În comună funcționează două depozite private unde este colectată marfa înainte de a fi încărcată pentru export. Administratorii activității de colectare sunt localnici, însă investitorii provin din afara zonei. Sistemul nu se bazează pe contracte directe cu fermierii, ci pe relații comerciale construite în timp și pe prezența anuală a cumpărătorilor.
Potrivit primarului, existența a peste o mie de producători numai în comuna Călărași face aproape imposibilă încheierea unor contracte individuale, iar agricultura rămâne dependentă de un factor pe care niciun document nu îl poate controla: vremea. Grindina, canicula sau seceta pot modifica radical producția de la un sezon la altul și fac dificilă asumarea unor cantități fixe pentru livrare.
Foto: (c) NICOLAE BADEA (C) / AGERPRES FOTO
Piața funcționează, așadar, prin întâlnirea dintre cererea venită din exterior și o multitudine de mici producători care recoltează aproape în același timp. Pentru agricultori, avantajul este că marfa se vinde repede. Dezavantajul este că prețul nu se negociază de pe poziții egale. Anul acesta, după o producție considerată bună, prețul de achiziție a coborât rapid la 40-50 de bani pe kilogram. Primarul pune această evoluție pe seama concurenței dintre numeroșii producători, dar și a schimbărilor demografice din zonă. Tot mai puține familii își permit să plece cu marfa în piețe, iar locurile de vânzare sunt ocupate de comercianți specializați, astfel că agricultorii preferă să vândă direct din câmp.
'Noi nu vindem când vrem noi, vindem când vine cumpărătorul. Dacă astăzi prețul este 50 de bani și nu accepți, mâine poate nu mai vine nimeni. Lubenița nu poate aștepta după piață', spune un producător din zonă.
Un alt producător spune că adevărata negociere se încheie înainte să înceapă. 'Prețul nu-l facem noi. Noi spunem cât am cheltuit, dar cumpărătorul spune cât plătește. Dacă accepți, bine. Dacă nu, pleacă la altul. Sunt sute de producători și marfă este destulă'.
Lipsa unor spații proprii de depozitare accentuează această dependență, după cum spune un alt cultivator de lubenițe: 'Dacă aveam unde să ținem marfa câteva zile, poate puteam negocia altfel. Dar când lubenița este coaptă, nu poți să o lași în câmp. Atunci accepți prețul pe care îl găsești'.
Această frază explică poate cel mai bine paradoxul bazinului legumicol din sudul Doljului. Zona a reușit să construiască unul dintre cele mai puternice branduri agricole românești, însă nu și mecanisme prin care producătorii să controleze valorificarea propriei producții. Deși cerere există, inclusiv la export, puterea de negociere este suspendată în punctul unde oferta fragmentată întâlnește cererea organizată.
Pentru administrația locală, depozitul rămas pe hârtie nu ar fi însemnat doar un spațiu în care agricultorii să-și lase marfa peste noapte. În viziunea primarului, investiția ar fi schimbat raportul de forțe dintre producători și cumpărători.
'Angrosiștii, cei care cumpără, sunt puțini și se pot înțelege oricând sau pot controla. Cei mai interesați să păstreze un preț corect și să nu creeze o prăpastie între prețul de plecare de aici și cel de vânzare de pe piață ar fi fost producătorii. Ori depozitul localității era unul al producătorilor', afirmă Sorin Sandu.
În lipsa unei alternative, agricultorii sunt obligați să accepte regulile unei piețe în care timpul lucrează împotriva lor. Lubenița trebuie recoltată și vândută repede, iar fiecare zi de întârziere înseamnă pierderi. 'Dacă vine cumpărătorul și îți oferă un preț, trebuie să te hotărăști pe loc. Dacă nu vinzi, riști să rămâi cu marfa în câmp', spune unul dintre cultivatorii din Dăbuleni.
Foto: (c) NICOLAE BADEA (C) / AGERPRES FOTO
Primarul susține că un depozit aflat la dispoziția producătorilor ar fi schimbat această relație de dependență. 'Dacă ar exista un asemenea depozit ar fi moneda de schimb. Dacă ar fi amenințați cu faptul că nu mai luăm de la voi, mergem și luăm din altă parte, existența acelui depozit ar duce la excluderea unei asemenea posibilități. Spunem simplu: 'Da, mergeți și luați din altă parte, pentru că oricum avem soluțiile noastre', noi știind că de fapt și dacă se duc în altă localitate, cei mai mulți producători sunt tot aici. Nu ar face decât să care producătorii după ei acolo și să-și mute locul în care se face achiziția', spune edilul.
În realitate, însă, piața a generat propria soluție. De zeci de ani cumpărătorii vin în fiecare vară în sudul Doljului, iar în ultimii ani activitatea de colectare s-a mutat din spații improvizate în două depozite private. Comerțul s-a organizat, însă organizarea a aparținut intermediarilor, nu producătorilor.
Acesta este unul dintre paradoxurile agriculturii din zonă. Dăbuleniul este un nume cunoscut în aproape toate piețele din România, iar lubenițele produse aici ajung inclusiv peste graniță. Totuși, notorietatea produsului nu s-a transformat și într-o putere economică mai mare pentru cei care îl cultivă.
Un fost producător de cireșe din Dolj descrie aceeași vulnerabilitate, deși vorbește despre o altă cultură. 'Am avut o livadă de cireși, dar de doi ani am renunțat, fiindcă am fost numai pe pierdere. Tot ce câștigam dintr-un alt domeniu investeam în această fermă, iar când trebuia să valorificăm producția era pur și simplu bătaie de joc', povestește acesta.
Într-un sezon, după ce stabilise cu un comerciant din Craiova prețul pentru întreaga cantitate, a recoltat fructele și le-a transportat la punctul de livrare. 'Nu a mai vrut să le cumpere pe motiv că a cumpărat de la bulgari. Știa că sunt perisabile cireșele. Cred că stabilisem să le cumpere la un preț de 6-7 lei kilogramul și ne-a spus că ni le poate lua la jumătate de preț. Ne-am enervat și le-am aruncat la gunoi', spune fermierul.
Livada există și astăzi, dar este abandonată. 'Am renunțat fiindcă am pierdut și timp și foarte mulți bani. Este haos total în agricultura românească. Nu știu ce fermier câștigă, fiindcă este o mare lipsă de predictibilitate. Acum ai cultură frumoasă, ai investit bani și te aștepți la un câștig. Vine o calamitate și pierzi tot. Poți să faci infarct', spune acesta.
Dincolo de experiențele individuale, concluzia sa trimite către aceeași problemă invocată și de cultivatorii de lubenițe din Dăbuleni. 'Nu există depozite, nu există centre de prelucrare, deci lanțurile valorice sunt rupte. Tot circuitul economic se desfășoară la voia întâmplării, la noroc'.
În sudul Doljului nu lipsește producția și nici piața de desfacere. Ceea ce lipsește este veriga prin care producătorii ar putea controla nu doar cultivarea, ci și valorificarea recoltei. În lipsa acesteia, agricultura funcționează, dar cea mai mare parte a riscului rămâne în câmp, la producător, iar cea mai mare parte a puterii de negociere începe în momentul în care marfa părăsește gospodăria.
Peste toate aceste vulnerabilități se suprapune un alt risc despre care agricultorii vorbesc tot mai des în ultima perioadă: accesul la apă. În sudul Doljului, unde verile devin tot mai lungi și mai secetoase, puțurile forate au înlocuit, în mare măsură, vechile sisteme de irigații. Mii de mici producători își udă culturile din apa subterană, folosind instalații improvizate de-a lungul anilor, pe măsură ce infrastructura publică de irigații s-a degradat. De aceea, proiectul de modificare a legislației privind captarea apei din subteran a stârnit îngrijorare în rândul fermierilor.
Primarul comunei Călărași spune că problema nu este monitorizarea consumului, pe care o consideră necesară, ci costurile și birocrația pe care le-ar presupune autorizarea fiecărui puț.
'Nu se dă nimeni înapoi de la contorizare, dar într-un stat unde avizele și proiectele costă sute de milioane de lei, iar timpii în care se rezolvă asemenea dosare sunt de peste un an de zile, avem o mare problemă', afirmă Sorin Sandu.
În opinia acestuia, realitatea din teren este mult diferită de imaginea unei ferme compacte. 'Fărâmițarea terenului a dus la o altă realitate. Un proprietar are terenuri în cinci, șapte sau opt locuri. În condițiile astea, are și cinci, șase sau șapte fântâni. Niciodată nu va reuși să obțină autorizații pentru toate', spune edilul.
Din perspectiva administrației locale, o perioadă de tranziție și sprijin financiar pentru autorizarea captărilor ar fi fost necesare înainte de introducerea unor obligații noi. 'Avem nevoie de un control asupra apei. Dar să vii atât de abrupt doar pe producătorul român și fără niciun fel de sprijin din partea statului să-i pui asemenea condiții, asta înseamnă desființarea agriculturii în România. Fântânile au apărut tocmai din cauza dispariției sistemelor de irigații', afirmă primarul.
Problema apei se adaugă astfel unei liste mai lungi de dificultăți pe care micii producători spun că le întâmpină: terenuri fragmentate, lipsa depozitelor, imposibilitatea negocierii prețurilor și dependența de intermediari. Pentru Sorin Sandu, toate aceste probleme au un numitor comun: incapacitatea fermelor mici de a acționa împreună. 'Singura soluție ar fi aceea a formelor asociative', spune acesta, arătând însă că fărâmițarea proprietății și succesiunile nerezolvate fac dificilă apariția unor astfel de structuri.
Situația descrisă în sudul Doljului amintește de observațiile formulate în perioada interbelică de economistul și sociologul Virgil Madgearu, care considera că principala vulnerabilitate a gospodăriei țărănești nu era capacitatea de a produce, ci poziția ei pe piață. Ferma mică putea fi eficientă în cultivarea pământului, însă fără cooperative de valorificare, depozitare și credit, rămânea dependentă de negustor și de fluctuațiile pieței.
La aproape un secol distanță, imaginea pare să se repete. În fiecare vară, sudul Doljului produce unele dintre cele mai căutate lubenițe din România. Camioanele pleacă încărcate spre piețele interne și externe, iar marfa își găsește cumpărători. Totuși, între câmp și tarabă, cea mai mare parte a valorii adăugate continuă să fie negociată de alții.
Foto: (c) NICOLAE BADEA (C) / AGERPRES FOTO
În doar șapte cuvinte, un cultivator de lubenițe a rezumat ceea ce statistica, proiectele de investiții și strategiile agricole încearcă de ani întregi să explice: 'Noi știm să producem. De vândut, vând alții'. AGERPRES / (AS - redactor: Maria Mitrică, editor: Marius Frățilă, editor online: Adrian Dădârlat)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Debitul Dunării la intrarea în țară se menține la 1300 m3/s, în următoarele zile
Debitul Dunării la intrarea în țară (secțiunea Baziaș) se menține la 1300 m3/s în următoarele trei zile, urmând ca, până în 25 august, să ajungă la 1350 m3/s, situându-se sub media multianuală a lunii august (3900 m3/s), arată prognoza publicată de Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA). În a
Timiș: Bărbat decedat într-un accident în care au fost implicate trei autovehicule și 11 persoane
Un bărbat de 48 de ani a decedat într-un accident rutier care a avut loc, marți seara, pe drumul județean DJ 592, pe raza localității Chevereșu Mare, în care au fost implicate două autoturisme și un microbuz, în acestea aflându-se în total 11 persoane. În urma accidentului au rezultat trei victime, dintre ca
Tulcea: Primăriile comunelor Murighiol și Crișan cer decolmatarea unor noi canale din Deltă
Primăriile comunelor Murighiol și Crișan din Delta Dunării au solicitat, marți, Prefecturii Tulcea decolmatarea în regim de urgență a unor canale din perimetrul unităților administrativ-teritoriale, pentru ca accesul navelor ambulanță care ajung în rezervație să fie mai ușor, în contextul în care mai multe zone din Deltă sunt impracticabile pe
Giurgiu: Pompierii se deplasează în localități pentru a preveni populația cu privire la pericolul incendierii vegetației uscate, pe caniculă
Mai multe echipaje de pompieri din Giurgiu desfășoară activități în localitățile din județ, pentru conștientizarea cetățenilor cu privire la pericolul pe care îl reprezintă incendierea vegetației uscate în gospodării sau pe terenuri, mai ales când temperaturile sunt ridicate, a transmis, marți, Inspectoratul pentru Situații de Urgență (ISU).
DGPMB: Accident pe Bulevardul Pierre de Coubertin; un autoturism s-a răsturnat pe plafon
Un autoturism condus de un cetățean din Sri Lanka s-a răsturnat pe plafon, marți, după ce s-a ciocnit cu un alt autoturism pe Bulevardul Pierre de Coubertin din Capitală. 'Având în vedere informațiile existente la acest moment, a rezultat faptul că un bărbat de naționalitate străină în vârstă de 29 de ani, care se d
Covasna: Colectarea deșeurilor reciclabile nu va fi oprită după incendiul de la stația de sortare din Leț
Activitatea de colectare și transport a deșeurilor reciclabile la depozitul din Leț va continua, deși stația de sortare a fost distrusă de un incendiu, iar cei aproximativ 40 de angajați care lucrau acolo își vor păstra locurile de muncă, a declarat, marți, pentru AGERPRES, directorul Asociației de Dezvoltare Intercomunitară Sistem Integrat de Manageme
Timiș: Un bărbat a decedat, după ce a intrat cu autoturismul într-un camion, într-o parcare de pe centura Timișoarei
Un bărbat a decedat în urma unui accident rutier care a avut loc, marți, într-o parcare de pe Centura Timișoarei, în apropiere de localitatea Moșnița Nouă, potrivit Inspectoratului pentru Situații de Urgență (ISU) Timiș. În accident a fost implicat un autoturism, în care se afla doar șoferul, care a intrat în coliziune cu un
Bihor: 110 ani de la înființarea Diviziei 11 Infanterie, marcați la Oradea printr-o ceremonie militară, în fosta Garnizoană
O pagină din istoria militară a României a fost readusă, marți, în memoria orădenilor, la împlinirea a 110 ani de la înființarea Diviziei 11 Infanterie, una dintre marile unități cu tradiție ale Armatei Române, denumită ulterior Divizia 11 Mecanizată 'Carei', al cărei comandament s-a aflat la Oradea din 1951, timp de cinci decenii.
Mureș: Ceas personalizat pentru Nadia Comăneci cu primul 10 olimpic, creat de un artizan independent de ceasuri mecanice
Un artizan independent de ceasuri mecanice din Târgu Mureș, Alin Constantin Mureșan, a creat un ceas personalizat pentru Nadia Comăneci, în onoarea primei note de 10 din istoria gimnasticii mondiale, obținută pe 18 iulie 1976 la Jocurile Olimpice de Vară de la Montreal.
UPDATE Tulcea: Pompierii au sistat intervenţia în ostrovul Babina; au ars 700 hectare de vegetaţie uscată
Pompierii tulceni au sistat, marți seara, intervenția pentru stingerea incendiului apărut luni în ostrovul Babina, unde au ars circa 700 de hectare de vegetație uscată și 1.000 de metri pătrați de fond forestier, a anunțat Inspectoratul pentru Situații de Urgență (ISU) Delta. Pentru stingerea incendiului a cărui cauză probabilă nu a fost
Argeș: Trei intervenții ale salvamontiștilor în zona Vârfului Moldoveanu; opt turiști coborâți în siguranță
Salvamontiștii din Argeș au avut, în noaptea de luni spre marți, trei intervenții în zona Vârfului Moldoveanu, opt turiști fiind coborâți în siguranță de pe munte. Potrivit unei informări transmise de Serviciul Public Județean Salvamont Argeș, toate forțele disponibile au fost mobilizate în cele trei intervenții consecutive.
Buzău: Centrala Hidroelectrică Nehoiașu II ar putea fi pusă în funcțiune în 2029; amenajarea Surduc-Siriu, realizată în proporție de 78%
Centrala Hidroelectrică (CHE) Nehoiașu II ar putea fi pusă în funcțiune în anul 2029, după ce Ministerul Mediului Apelor și Pădurilor (MMAP) a emis acordul de mediu pentru creșterea ponderii producției de energie electrică din surse regenerabile prin finalizarea lucrărilor și asigurarea monitorizării permanente a impactului asupra mediului la amenajarea hidroener
Sibiu: Șase persoane rănite într-un accident cu un microbuz, la Nocrich
Șase persoane, între care un copil în vârstă de 14 ani, au fost rănite, luni seara, într-un accident produs pe DJ 106, la ieșirea din localitatea Nocrich spre Sibiu, după ce un microbuz de transport persoane a intrat în coliziune cu o căruță, a anunțat Inspectoratul de Poliție Județean Sibiu. Potrivit polițiștilor, microbuzul era
Suceava: Un copil de cinci ani a murit după ce a fost lovit de o motocicletă
Un copil de cinci ani a murit, luni seară, după ce a fost lovit de o motocicletă, a anunțat purtătorul de cuvânt al Serviciului Județean de Ambulanță (SJA) Suceava, Dan Teodorovici. Potrivit acestuia, accidentul rutier a avut loc în localitatea Vadu Moldovei. 'Echipajul SAJ tip C trimis la fața locului a găsit un
CGMB ar putea aproba participarea Municipalității la un proiect de construire de sisteme de sănătate europene reziliente la schimbările climatice
Un proiect de hotărâre ce aprobă participarea Municipalității, în calitate de partener, la proiectul 'Construirea unor sisteme de sănătate europene sustenabile și reziliente la schimbările climatice prin guvernanță bazată pe dovezi' și cheltuielile legate de acesta, pentru finanțarea în cadrul apelului HORIZON-HLTH-2026-01 este pe ordinea de