Putin probabil va escalada războiul din Ucraina, în pofida eforturilor de pace ale lui Trump (Reuters)
Președintele rus Vladimir Putin respinge apelurile de a negocia pacea cu Kievul, au declarat pentru Reuters trei surse apropiate Kremlinului, potrivit cărora recentele atacuri cu drone ale Ucrainei asupra rafinăriilor și porturilor din Rusia i-au întărit convingerea că trebuie să continue războiul, cel puțin pentru moment.
Două dintre surse, vorbind sub condiția anonimatului, au spus că, în schimb, Putin va escalada probabil conflictul, intrat deja în al cincilea an. Una dintre ele, care se întâlnește cu regularitate cu președintele rus, a descris o 'probabilitate mare' de escaladare în lunile următoare.
Comentariile intervin după ce președintele american Donald Trump a declarat luni că Putin dorește ca războiul să se încheie și că o soluționare este 'mai aproape decât își dau seama oamenii'.
Trump a avut convorbiri telefonice separate cu Putin și cu omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, săptămâna trecută. Republicanul s-a întâlnit cu Zelenski la summitul NATO de miercuri, unde președintele ucrainean a spus că au discutat 'idei pentru a aduce pacea mai aproape'.
Casa Albă nu a răspuns solicitărilor de comentarii.
Una dintre persoanele familiarizate cu gândirea lui Putin a spus că acesta a insistat să atingă obiectivul cheie de a captura restul regiunii Donbas din estul Ucrainei, unde progresele Rusiei au încetinit în acest an. Aceeași sursă a declarat că Putin a mustrat recent un grup de consilieri care sugerau un compromis bazat pe un armistițiu de-a lungul liniilor frontului actuale. A doua sursă a spus că Putin crede că Rusia va captura în curând Donbasul.
Președintele rus a respins public apelul lui Zelenski din iunie pentru o întâlnire și un armistițiu.
'Rusia este pregătită pentru o încheiere pașnică (a războiului), dar are suficientă capacitate pentru a acționa independent și a continua operațiunea militară specială', a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, ca răspuns la o solicitare de comentarii pentru acest articol.
Ca răspuns la o solicitare de comentarii adresată biroului lui Zelenski, un oficial ucrainean de rang înalt a declarat că rapoartele serviciilor de informații ale Kievului din ultimele luni reflectă faptul că Putin se pregătește pentru noi pași în război, mai degrabă decât pentru pace, inclusiv noi operațiuni în Ucraina sau un posibil atac asupra unei alte țări europene.
Unii analiști militari occidentali cred că Rusia ar avea nevoie de o recrutare militară obligatorie pentru a atinge obiectivul de a cuceri Donbasul. Recrutarea este o mișcare nepopulară din punct de vedere politic pe care Putin a fost reticent să o facă încă de la începutul războiului.
Experți militari ruși au discutat din ce în ce mai mult despre escaladare în public, inclusiv despre posibilitatea de a ataca ținte europene, cum ar fi baze NATO din țările baltice.
Un astfel de pas ar risca să atragă Rusia într-o confruntare directă cu alianța condusă de SUA, testând angajamentul NATO conform căruia un atac asupra unei națiuni membre constituie un atac asupra tuturor. Rusia ar putea încerca să producă tensiuni în interiorul NATO cu atacuri izolate, comparabile cu un recent atac cu drone rusești asupra României, potrivit lui Jack Watling de la Royal United Services Institute (RUSI), un think tank de apărare și securitate din Londra.
'Rușii nu ar viza un război cu NATO. Dar ar putea fi folosit pentru a diviza NATO cu privire la modul de răspuns', a spus Watling. El a adăugat că tensiunile sporite cu NATO i-ar putea oferi lui Putin o justificare politică în cadrul Rusiei pentru recrutarea militară.
Crește costul războiului
Atacurile repetate asupra rafinăriilor de petrol, porturilor și depozitelor de stocare din Rusia și din regiunile ucrainene aflate sub ocupație rusă au cauzat penurii severe de combustibil, aducând impactul războiului asupra a milioane de ruși. Rata de aprobare a lui Putin rămâne ridicată, dar recent a atins cel mai scăzut nivel de la începutul războiului în 2022, arată un sondaj.
Aliații Ucrainei au profitat de ceea ce ei numesc o schimbare de impuls în război. Unii solicită sancțiuni economice suplimentare pentru a-l forța pe Putin să pună capăt conflictului.
Succesele recente ale Ucrainei, însă, l-au înfuriat și mai tare pe Putin și l-au determinat să ofere un răspuns dur, potrivit persoanei care se întâlnește regulat cu Putin.
Forțele rusești au lansat două atacuri majore cu drone și rachete asupra Ucrainei în ultima săptămână, inclusiv asupra capitalei Kiev, ucigând zeci de civili. Moscova a declarat că atacurile au lovit ținte militare.
Adresându-se săptămâna trecută generalilor, într-o intervenție televizată, Putin a declarat că atacurile Ucrainei asupra infrastructurii energetice înseamnă că Rusia va încerca să cucerească mai mult teritoriu ucrainean de-a lungul frontierei, dincolo de Donbas, ca 'zonă de securitate'.
Un fost oficial al Ministerului Apărării rus, Andrei Ilnițki, a declarat într-un articol din 29 iunie pentru ziarul Kommersant că escaladarea conflictului ar putea începe cu distrugerea a 30 de situri industriale majore din Ucraina, inclusiv o oțelărie și portul Odesa.
Rusia a provocat deja pagube extinse întreprinderilor comerciale și porturilor din Ucraina. Producția și exporturile au fost, de asemenea, afectate de atacurile repetate ale Rusiei asupra instalațiilor energetice.
Ilnițki a adăugat că următoarea fază ar putea include atacuri asupra bazelor NATO din statele baltice și România, precum și asupra instalațiilor din Uniunea Europeană care produc drone și rachete cu rază lungă de acțiune pentru Ucraina.
Întrebat despre articolul lui Ilnițki, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Peskov, a declarat reporterilor săptămâna aceasta că Rusia ar trebui să își consolideze propria securitate și nu poate 'închide ochii' în fața militarizării Europei.
Un război de uzură în Donbas
Discuțiile despre escaladarea Rusiei vin în contextul în care progresul lent al acesteia pe câmpul de luptă a ridicat posibilitatea că va fi nevoie de mult timp și de nenumărate victime pentru a cuceri Donbasul.
Până în prezent, aproximativ două milioane de soldați au fost uciși, răniți sau au fost dați dispăruți de la invazia la scară largă de la începutul anului 2022, dintre care 1,4 milioane ruși, potrivit unei estimări recente a Centrului pentru Studii Strategice și Internaționale.
Niciuna dintre părți nu publică date despre victimele din rândul militarilor.
Trupele Rusiei s-au chinuit să avanseze în acest an de-a lungul liniei frontului de 1.200 km, în timp ce dronele Ucrainei contracarează avantajul numeric al Rusiei în ceea ce privește trupele. În ultimele săptămâni, Rusia a atacat orașul estic Kostiantinivka, unul dintre numeroasele orașe din 'centura de fortărețe' a Ucrainei, un front defensiv critic în regiunea Donețk.
Pe 3 iulie, Putin a declarat că forțele ruse au cucerit Kostiantinivka. Ucraina a negat acest lucru.
O zi mai târziu, în timpul unei convorbiri telefonice cu Trump, Putin a încercat să-l convingă că 'Rusia va prelua restul de o cincime din regiunea Donețk din Donbas, pe care Ucraina încă o controlează.
Putin, a declarat sursa care se întâlnește cu el cu regularitate, consideră câștigarea controlului asupra regiunii o chestiune de principiu, spunând că președintele rus 'are nevoie de ceva care să semene a victorie'. AGERPRES/(AS - redactor: Gabriela Ionescu, editor online: Ady Ivaşcu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Italia: Patru români sunt acuzați de exploatarea unor lucrători agricoli migranți
Patru români sunt acuzați de autoritățile italiene pentru exploatarea în Sicilia a unor lucrători străini fără acte, pe care i-au constrâns să lucreze 70 de ore pe săptămână și să locuiască în spații lipsite de electricitate și apă, au anunțat vineri carabinierii, relatează AFP. Procurorii din Enna, o regiune cu platouri îna
Ambasadoarea României în Italia, Gabriela Dancău, a primit Ordinul Patriarhal 'Sfânta Doamnă Maria Brâncoveanu'
Ambasadoarea României în Italia, Gabriela Dancău, a fost distinsă, joi, cu Ordinul Patriarhal 'Sfânta Doamnă Maria Brâncoveanu', acordat de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, pentru activitatea desfășurată în sprijinul comunității românești din Italia și contribuția la promovarea dialogului in
BTA/ Ambasadorul Bulgariei și primarul Craiovei discută despre numirea unui consul onorific
Ambasadorul Bulgariei în România, Radko Vlaikov, și primarul Craiovei, Lia Olguța Vasilescu, au discutat modalități de consolidare a cooperării bilaterale în cadrul unei întâlniri desfășurate în orașul românesc, a anunțat Ambasada Bulgariei la București pe Facebook. Cei doi oficiali s-au concentrat asupra numirii unui
Recursul împotriva extrădării formulat de prințul Paul al României a fost examinat de justiția franceză
Cea mai înaltă instanță a Franței a examinat miercuri recursul formulat de prințul Paul al României, a cărui extrădare către România a fost autorizată recent de justiția franceză pentru a executa o pedeapsă cu închisoarea într-un caz de trafic de influență, transmite AFP. 'Curtea de Casație are astăzi întâlnire cu
Autoritățile moldovene pregătesc multiple evenimente de Ziua Independenței, dar renunță la un concert de Ziua Limbii Române
Autoritățile de la Chișinău au anunțat miercuri organizarea a peste 20 de acțiuni culturale, educaționale, comemorative și festive dedicate Zilei Independenței Republicii Moldova, însă au renunțat la concertul inclus inițial în program pentru Ziua Limbii Române, marcată câteva zile mai târziu, pe 31 august. Progra
Rusia susține că acuzațiile României privind încălcarea spațiului său aerian de drone rusești sunt neîntemeiate
Ministerul de Externe de la Moscova a afirmat marți seară că afirmațiile României că drone rusești i-au violat spațiul aerian sunt lipsite de temei și a promis să răspundă la expulzarea de către autoritățile de la București a unui diplomat rus, relatează Reuters. Purtătoarea de cuvânt a MAE rus, Maria Zaharova, a scris într-o
Prima vizită externă a premierului Republicii Moldova, Vasile Tofan, de la preluarea mandatului va avea loc la București
Prima vizită externă a premierului Republicii Moldova, Vasile Tofan, de la preluarea mandatului va avea loc joi, la București, unde acesta va avea întrevederi cu președintele României, Nicușor Dan, premierul interimar Ilie Bolojan și conducerea Parlamentului României, a anunțat marți Guvernul de la Chișinău. În cadrul vizitei, Vasile To
UE l-a convocat pe însărcinatul cu afaceri al Rusiei la Bruxelles în legătură cu incursiunea dronelor în spațiul aerian al României
Uniunea Europeană l-a convocat pe însărcinatul cu afaceri al Moscovei la Bruxelles ca răspuns la intrarea unor drone rusești în spațiul aerian al României săptămâna trecută, relatează dpa. 'Am transmis condamnarea fermă a încălcării intenționate a spațiului aerian al României de către drone rusești', a declarat marți
Moscova va răspunde la expulzarea de către România a unui diplomat rus, spune Maria Zaharova
Moscova va oferi 'răspunsul cuvenit' la expulzarea unui membru al personalului Ambasadei ruse din România, a declarat luni pentru agenția rusă de presă TASS purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova. 'Acuzațiile aduse de români sunt nefondate, iar afirmațiile lor nu sunt justificate. Aceste măsuri nepriet
Președintele ales al Columbiei anunță închiderea a 14 ambasade, între care și cea din România
Președintele ales al Columbiei, Abelardo de la Espriella, a anunțat duminica aceasta că administrația sa, care își va prelua mandatul la 7 august, va închide cel puțin 14 ambasade, inclusiv pe cea din România, ca parte a unei reorganizări a rețelei diplomatice a țării, informează luni EFE. 'Într-o primă etapă voi &i
Ambasada României în SUA încheie proiectul '50 States, One Community', derulat pe parcursul a cinci ani
Ambasada României în Statele Unite a anunțat joi încheierea proiectului '50 States, One Community', derulat timp de aproape cinci ani în toate cele 50 de state americane. Inițiativa, lansată în octombrie 2021, a evoluat dintr-un program destinat consolidării legăturilor cu diaspora românească într-una dintre cele mai ample ac
'Fjord', de Cristian Mungiu, deschide Festivalul de Film Nowe Horyzonty, marcat de o amplă participare românească
Festivalul Internațional de Film Nowe Horyzonty de la Wroclaw, Polonia, care are loc în acest an în perioada 23 iulie-2 august, în cinematografe, și online, până în 9 august, se deschide cu 'Fjord', noul film al regizorului Cristian Mungiu, câștigător al Palme d'Or la Festivalul de la Cannes din acest an, care va fi proiectat d
Consiliul Europei cere consolidarea sistemului de îngrijire a vârstnicilor din România și investigarea cazului Dumbrava
Comisarul pentru Drepturile Omului al Consiliului Europei, Michael O'Flaherty, a publicat marți o scrisoare adresată prim-ministrului român Ilie Bolojan, în urma vizitei efectuate în România în perioada 26-29 mai 2026, în care formulează o serie de recomandări privind sistemul de îngrijire pe termen lung pentru persoanele
Frații Tate au fost arestați la Miami, la solicitarea Regatului Unit
Influencerul americano-britanic Andrew Tate, promotor al supremației masculine, și fratele său Tristan au fost arestați sâmbătă la Miami, în SUA, la solicitarea Regatului Unit, care urmărește extrădarea lor sub acuzația de viol, au consemnat AFP, Reuters și dpa. Contactați de AFP, reprezentanții US Marshals - o agenție federală de
UPDATE/Raport CE privind statul de drept în România: Progrese în justiție, dar persistă probleme privind corupția, presa și procesul legislativ
Aplicarea legilor justiției a continuat și a contribuit la îmbunătățirea cadrului legislativ privind independența și funcționarea sistemului judiciar, însă Comisia Europeană constată că au rămas nerezolvate o serie de probleme în justiție, dar și în domenii precum combaterea corupției, libertatea presei și predictibilitatea procesului legislativ, potr










