Un student al Universității Tehnice 'Gheorghe Asachi' din Iași a demonstrat că inovația poate fi construită pas cu pas, chiar și cu ajutorul unei imprimante 3D, și a impresionat comisia de licență cu un prototip funcțional al unei benzi transportoare modulare dotată cu un sistem inteligent de sortare a pieselor.

Proiectul reproduce, la scară redusă, principiul de funcționare al benzilor transportoare utilizate în aeroporturi și în fabrici. Banda este alcătuită din 50 de segmente modulare, asemănătoare unor zale articulate care permit deplasarea pieselor.

Studentul a proiectat și un reductor planetar în miniatură, iar pentru a transforma prototipul într-un sistem inteligent, a adăugat un mecanism de sortare controlat de o placă Arduino și un senzor de culoare.

'Atunci când un obiect ajunge pe bandă, senzorul îi identifică culoarea, iar un servomotor acționează un deflector care îl direcționează pe traseul corespunzător. De exemplu, piesele albastre sunt trimise într-o direcție, iar cele portocalii în alta', a explicat, pentru AGERPRES, Marius Grosu, absolvent al Facultății de Construcții de Mașini și Management Industrial (CMMI).

Realizarea prototipului a presupus sute de ore de muncă. Doar imprimarea componentelor a durat mai bine de 30 de ore, dintre care 13 au fost necesare pentru realizarea segmentelor care alcătuiesc banda transportoare.

'Toate piesele sunt proiectate de mine în Fusion și imprimate 3D. Am folosit și imprimanta personală, dar am beneficiat și de sprijinul facultății. Domnul profesor Chifan m-a îndrumat permanent și m-a ajutat să dezvolt proiectul cât mai aproape de cerințele din industrie', a declarat Marius Grosu.

Scopul proiectului nu a fost doar demonstrarea funcționării unei benzi transportoare, ci și evidențierea avantajelor imprimării 3D în realizarea prototipurilor.

Studentul spune că întregul ansamblu a costat aproximativ 260 de lei, în timp ce realizarea aceluiași prototip prin metode clasice, folosind componente metalice prelucrate prin strunjire și frezare, ar fi ajuns la aproximativ 800 de lei.

'Prototipul poate fi adaptat pentru numeroase domenii industriale: de la fabrici și linii de producție automatizate, până la industria alimentară, transportul bagajelor în aeroporturi sau chiar sortarea deșeurilor. Nu este limitat la un singur domeniu. Contează doar senzorii pe care îi folosești. Poți sorta după culoare, greutate, densitatea materialului sau dimensiuni. Practic, sistemul poate fi adaptat aproape oriunde există necesitatea transportului și sortării automate', a precizat Marius Grosu.

Proiectul nu se oprește însă la o simplă demonstrație. Cu alți senzori, aceeași platformă poate sorta produse alimentare, componente auto, bagaje din aeroporturi sau chiar deșeuri reciclabile.

Practic, studentul a construit o bază pentru viitoarele sisteme inteligente de producție.

De aceea, el nu intenționează să se oprească aici. Următorul pas este dezvoltarea unui sistem de deviere care să poată direcționa piesele către mai mult de două trasee, folosind tehnologii precum aer comprimat sau actuatoare dedicate.

'În primă fază ne-am gândit să utilizăm acest prototip și pentru utilizarea deșeurilor. Dar și pentru zonele de producție, la sortarea produselor conforme sau nonconforme, prin introducerea unor camere de rezoluție mare și, bineînțeles, Inteligența Artificială, care, în baza unor comenzi date de noi, ar putea să sorteze diferite materiale plastice sau să detecteze deșeurile contaminate. Ar mai putea fi montați chiar și roboți care să preia acele deșeuri și să le depoziteze în containere speciale', a explicat, pentru AGERPRES, Florin Chifan, șef lucrări CMMI.

După absolvire, Marius își dorește să continue studiile de master tot la Universitatea Tehnică 'Gheorghe Asachi' din Iași și spune că intenționează să-și construiască o carieră în România.

Originar din Fălești, Republica Moldova, el locuiește la Iași de patru ani și afirmă că s-a simțit întotdeauna bine primit.

'Întotdeauna m-a interesat cum funcționează lucrurile. Urmăream emisiunile de la Discovery Channel despre procesele de fabricație și îmi doream să ajung și eu să proiectez sisteme și ansambluri mecanice. Proiectul acesta mi-a luat aproape patru luni, iar pe parcurs am înțeles cât de complex poate deveni un mecanism care, la prima vedere, pare simplu. Profesorii au fost receptivi și ne-au tratat pe toți la fel. Nu m-am simțit niciodată străin. Îmi doresc să rămân în România pentru că există mai multe oportunități în industrie și cred că aici pot avea o carieră de succes', a mai spus Marius Grosu.

Profesorii spun că astfel de lucrări de licență demonstrează că ideile inovatoare, susținute de pasiune și perseverență, pot deveni soluții reale pentru industria viitorului, chiar înainte de absolvirea facultății.

'Cele mai bune lucrări de licență sunt cele care rezolvă probleme reale, nu doar cele care arată bine la prezentare. Acesta este genul de proiect care poate poate fi dezvoltat mai departe și transformat într-o soluție utilizată în industrie. Eu le spun studenților că aceste proiecte sunt adevărate CV-uri de prezentare în fața angajatorilor. Marile companii au compartimente de HR care știu unde să își caute viitorii specialiști și urmăresc ceea ce fac studenții încă din timpul facultății. Dacă cineva îți vede portofoliul și observă că ai proiecte concrete, ai depășit etapa unui simplu CV și ai făcut un pas important înainte', a conchis Florin Chifan. AGERPRES/(A - autor: Daniela Malache, editor: Irina Poenaru, editor online: Andreea Lăzăroiu)

Foto: Daniela Malache/AGERPRES