Expirarea măsurii de plafonare a accizei la carburanți va conduce la majorarea prețurilor la pompă și va amplifica presiunile inflaționiste, cu efecte asupra costurilor de transport și a prețurilor bunurilor și serviciilor, a declarat, pentru AGERPRES, consultantul economic Adrian Negrescu.

'1 iulie va aduce un nou val de inflație, un nou val de creșteri de prețuri, peste ce am văzut până în momentul de față, o inflație record la nivel european. Creșterea prețului la carburanți, în medie cu 40 de bani începând cu 1 iulie, se va traduce, din păcate, în creșteri semnificative de prețuri pe toate lanțurile economice, în condițiile în care economia românească este dependentă de transportul rutier de marfă. De la produsele alimentare, la servicii și produsele nealimentare, toate se vor scumpi, în condițiile în care costurile cu transportul vor fi din ce în ce mai mari. Spuneam de un val de inflație de la 1 iulie pentru că această, de fapt, indecizie a politicienilor vine într-un moment în care și salariul minim pe economie crește de la 1 iulie, iar acest lucru va determina multe dintre companii să crească prețurile produselor și serviciilor, în condițiile în care costurile cu forța de muncă vor crește semnificativ începând cu această dată. Este un mix de factori care va duce inflația peste nivelul de 11% în luna iulie, un nivel record pe plan european, un nivel care erodează puternic puterea de cumpărare și afectează competitivitatea economiei românești', a spus Negrescu.

În opinia sa, indecizia autorităților confirmă că nu avem o strategie în zona energetică 'care să preîntâmpine aceste situații'.

'Autoritățile iau măsuri de pe o zi pe alta, iar situația din sectorul carburanților se multiplică inclusiv în zona energetică. La fel ca în zona carburanților, și în sectorul energetic, mai ales în ceea ce privește energia electrică, suntem, iată, condamnați să plătim niște tarife foarte mari, în condițiile în care autoritățile nu au mișcat un deget pentru a preîntâmpina situația în care ne aflăm. Suntem într-un fel de paradox economic în care producem curent ieftin, foarte mult, și exportăm foarte mult curent electric în timpul zilei, mai ales din zona energiei eoliene și solare, iar seara suntem nevoiți să importăm energie la prețuri de până la 10 ori mai mari, în condițiile în care nu am dezvoltat un sistem de baterii capabil să ne asigure independența energetică', a susținut Negrescu.

Potrivit acestuia, 'suntem într-un fel de pana prostului', atât în zona carburanților, cât și în zona energiei electrice, 'două elemente care vin să susțină ideea că guvernele de până acum nu au nicio strategie coerentă în a preîntâmpina efectele negative generate de crizele din sectorul energetic'.

'Luna iulie probabil va aduce un vârf al inflației în 2026, de peste 11%, urmând ca, din a doua parte a anului, începând cu lunile august-septembrie, să vedem inflația temperându-se ușor, mai ales ca urmare a efectului de bază. Altfel spus, în calculul ratei inflației nu va mai fi luată creșterea semnificativă a prețului la energie de anul trecut, de 80%, și nici creșterea taxelor intervenită anul trecut. Din punct de vedere statistic, inflația va scădea începând cu luna octombrie spre 6-7%, iar asta nu va însemna pentru oamenii simpli că prețurile vor scădea. Din contră, vor continua să crească, însă cu o rată mai temperată decât ce am văzut până în momentul de față. Să sperăm că situația din Orientul Mijlociu nu va escalada și că prețul petrolului va rămâne la 70-75 de dolari pe baril, pentru că, dacă ar crește și prețul petrolului, situația din România ar deveni chiar și mai gravă din perspectiva inflaționistă', a adăugat consultantul economic.

Potrivit lui Negrescu, creșterile de prețuri generate de carburanți și de energie funcționează ca un fel de frână de mână pentru economia românească, afectând în special sectoarele care sunt dependente de transportul rutier de marfă.

'Mă refer aici mai ales la domeniul serviciilor, care probabil se vor scumpi cel mai mult, dar și la zona produselor nealimentare, în primul rând, acolo unde transportul rutier de marfă este decisiv. Altfel spus, în perioada următoare să ne așteptăm la scumpiri în zona produselor nealimentare, de la electronice, electrocasnice, haine, îmbrăcăminte, încălțăminte, tot ce ține de viața noastră de zi cu zi. Să ne așteptăm la scumpiri semnificative în zona serviciilor, de la curierat până la tot ce înseamnă transport de marfă și, într-un mod mai temperat, vom vedea și scumpiri la produsele alimentare', a mai spus el.

Singura veste bună este că în sectorul alimentar 's-a atins fundul sacului din punctul de vedere al potențialului de scumpiri', susține Negrescu.

'Altfel spus, creșterile de prețuri la alimente au făcut ca multe dintre magazinele alimentare să devină un fel de muzee în care oamenii intră, admiră produsele și nu și le pot permite, motiv pentru care scumpirile probabil vor fi mai mici, mai temperate, în condițiile în care mare parte dintre retaileri riscă, dacă scumpesc în continuare, să rămână cu marfa nevândută', a adăugat specialistul.

Potrivit acestuia, în sectorul alimentar, dar și în cel nealimentar, vom vedea 'o goană după promoții, o explozie a promoțiilor și a vânzărilor prin tot felul de mecanisme de marketing menite să atragă clienții și să-i facă să cumpere ceva, mai ales produse la preț mai mic'.

'În ceea ce privește serviciile, probabil vor confirma că sunt cele care înregistrează cele mai mari scumpiri din economie, așa cum estimam încă de la începutul anului. Serviciile dedicate populației urmează să fie din ce în ce mai scumpe, în condițiile în care costurile operaționale devin din ce în ce mai mari.', a adăugat el.

Executivul a adoptat la începutul lunii aprilie actul normativ privind reducerea temporară a nivelului accizei pentru motorină și instituirea contribuției de solidaritate asupra veniturilor din comercializarea țițeiului și a produselor energetice obținute din prelucrarea țițeiului extras de pe teritoriul României.

Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Ioana Dogioiu, declara la acel moment că acciza la motorina standard comercializată pe piața internă va fi redusă temporar, pe perioada declarată a crizei pe piața petrolului și a carburanților, cu 30 de bani pe litru, 36 de bani în total, cu tot cu TVA.

Conform OUG, începând cu data de 7 aprilie 2026, pe durata situației de criză pe piața țițeiului și/sau a produselor petroliere, pentru motorina standard comercializată pe piața internă, nivelul accizei a fost redus temporar de la 2.804,29 lei/1.000 litri la 2.504,29 lei/1.000 litri, respectiv de la 3.318,74 lei/tonă la 2.963,70 lei/tonă.

Marți, deputatul PSD Augustin Hagiu a anunțat că plafonarea prețului la motorină nu va fi prelungită, deoarece proiectul legislativ care ar fi permis extinderea măsurii până la 30 noiembrie a fost blocat în Comisia pentru buget-finanțe a Camerei Deputaților. AGERPRES/(AS - redactor: Nicoleta Bănciulea, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Andreea Lãzãroiu)