Guvernul de la Praga a comunicat luni că nu îl va include pe președintele Petr Pavel în delegația Cehiei la summitul NATO de luna viitoare, transmite Reuters.

Decizia este contrară tradiției și prefigurează o confruntare legală între premierul Andrej Babis si Pavel, fost general de carieră, comandant al armatei cehe și șef al comitetului militar al NATO din 2015 până în 2018. Pavel l-a învins pe Babis în alegerile prezidențiale din 2023, reamintește agenția citată.

Șeful statului insistase să ia parte la reuniunea la vârf a alianței, care va avea loc în 7-8 iulie la Ankara.

Pavel este un susținător ferm al Ucrainei împotriva agresiunii ruse, în timp ce guvernul de coaliție al lui Babis, dominat de partidul populist al acestuia, ANO, a redus ajutoarele pentru ucraineni.

'Este un summit foarte precis', a declarat prim-ministrul într-o conferință de presă. 'Probabil nu va fi foarte plăcut pentru țara noastră, dar avem răspunderea de a ne apăra poziția'. Aceasta include intenția de a aloca mai puține fonduri pentru bugetul apărării, menționează Reuters.

Conform Constituției Cehiei, președintele are puteri limitate, iar politica externă este stabilită de guvern, însă de la aderarea țării la NATO, în 1999, președinții au condus aproape întotdeauna delegațiile la summiturile NATO, uneori alături de premieri.

Cancelaria președintelui a comunicat că acesta va comenta decizia guvernului marți. Pavel a declarat recent că va considera o eventuală excludere din delegație ca o tentativă de a i se restrânge atribuțiile de reprezentare a țării în străinătate și că se va adresa în această chestiune Curții Constituționale.

Dintre formațiunile din coaliția guvernamentală aflată în conflict cu șeful statului se remarcă Partidul Motoriștilor, partener minor, căruia președintele i-a refuzat numirea ministrului de externe.

Cehia este printre statele membre NATO care alocă cel mai puțin pentru apărare - sub minimul de 2% din produsul intern brut anul trecut. Noul guvern condus de Babis a redus bugetul pentru armată față de propunerile inițiale, ceea ce înseamnă că suma se va situa și anul acesta sub pragul respectiv. Premierul a susținut că nivelul minim va fi respectat din 2027, în timp ce aliații au convenit să crească cheltuielile pentru apărare până la 3,5% din PIB până în 2035 și să adauge 1,5% din PIB pentru alte programe conexe. AGERPRES/(AS - redactor: Marius Hosu, editor online: Irina Giurgiu)