BIBLIOTECA AZI/ Mureș: Biblioteca de la Albești, bastionul care a supraviețuit nu doar timpului, ci și deciziilor administrative dureroase (GALERIE FOTO)
În martie 1991, o tânără care lucra la finisat cămăși în Fabrica 'Târnava' din Sighișoara decidea să schimbe zgomotul mașinilor de cusut pe liniștea, pe atunci prăfuită, a unei biblioteci de sat.
Ana Ciotloș nu știa atunci că va deveni 'cea mai performantă bibliotecară rurală din județ' și că, 35 de ani mai târziu, va fi la un pas de a fi victima unei restructurări administrative, salvată fiind de propria pasiune și de o decizie guvernamentală de ultim moment.
Povestea Anei la Biblioteca Albești a început cu o inventariere care a durat șase luni.
'Dacă deschideai o carte, mai zăboveai lângă ea câteva minute', își amintește ea. Prima carte din inventar, cu numărul 1, este o ediție din 1952 a poeziilor lui George Topârceanu, apărută în Colecția Biblioteca Școlarului, Editura Tineretului, înscrisă în primul registru al bibliotecii din 1953.
Foto: (c) DORINA MATIS / AGERPRES FOTO
Succesul Anei nu se măsoară doar în cifre, ci în generații, fiindcă astăzi la bibliotecă vin copiii celor care, acum 30 de ani, erau primii ei cititori.
'Atunci se împrumutau și câte 40 de cărți pe zi, acum e cu mult mai puțin, fiindcă au apărut cărțile online, așa că cei mai mulți, în special tinerii, apelează mai mult la tehnologie. Dar totuși, ieri, spre exemplu, am avut 12 cititori. Sunt copiii celor care erau cititorii noștri activi de acum câțiva ani. Merge roata asta, bulgărele ăsta merge, pentru că înseamnă că mi-am făcut datoria. Vin părinții care au fost copii cu copiii lor', spune ea cu mândrie.
Astăzi, Ana Ciotloș gestionează peste 22.300 de volume, dar biblioteca ei nu mai seamănă cu cea din 1991.
Deși clădirea este o reminiscență a fostului Castel Haller, în interior se petrec lucruri desprinse din viitor: în fiecare miercuri, mansarda răsună de entuziasmul copiilor de la Clubul de Robotică, proiect derulat împreună cu Fundația Progres.
Foto: (c) DORINA MATIS / AGERPRES FOTO
Aici, copiii din sat, care nu au acces la cursurile scumpe de la oraș, învață limbaje de programare, cum funcționează senzorii de viteză sau semafoarele, sub îndrumarea Anei, care a învățat cot la cot cu ei să folosească Google Classroom.
Poate cel mai emoționant gest de 'gherilă culturală' al Anei a fost momentul în care a decis să scoată lectura din bibliotecă și să o ducă acolo unde sunt oamenii: la magazinul din sat.
'Am citit 'Micul Prinț' în magazin. Timp de o săptămână, la ora 10 dimineața, mergeam acolo și citeam câte jumătate de oră. Oamenii au prins ideea și veneau special să asculte', povestește Ana Ciotloș.
Inspirată de colegii de la Biblioteca Națională care citeau la metrou, Ana a demonstrat că 'Micul Prinț' poate opri timpul în loc chiar și într-o zi obișnuită de cumpărături la Albești, în ciuda cârcotelilor unora.
Mulți spun despre Ana Ciotloș că a creat și menținut la Albești un adevărat 'ecosistem social': Clubul 'Carte pentru minte și inimă', unde 25 de adulți și copii se întâlnesc pentru a discuta lecturi care contează; 'Fetele Neînfricate' - un grup de adolescente unde se discută despre feminitate, încredere și valori, departe de mirajul 'buzelor umflate' și al modei de pe rețelele sociale; 'Sfoara Virtuală', o rețea de prietenie cu bibliotecari din toată țara și din Republica Moldova, formată în pandemie la inițiativa unei colege din Brașov, unde bibliotecarii își citesc povești pe WhatsApp pentru a alunga singurătatea.
Recunoașterea performanței a venit și sub formă de finanțare europeană, Biblioteca Albești fiind inclusă oficial în proiectul de transformare în hub de dezvoltare a competențelor digitale, finanțat prin PNRR. Cu un buget generos la nivel de consorțiu (437.000 euro), biblioteca va fi dotată cu echipamente informatice de ultimă generație.
Aici, bibliotecara va deveni formator pentru cetățeni, de la tineri la vârstnici, locuitorii vor învăța să navigheze în lumea digitală, transformând vechiul bastion al grofului Haller într-un far al modernității.
Foto: (c) DORINA MATIS / AGERPRES FOTO
Prin acest exemplu de la Albești, în zona sud-est a județului Mureș cultura nu se mai află pe lista de 'pierderi acceptabile', întrucât biblioteca rurală de aici a reușit să supraviețuiască în mod miraculos nu doar timpului, ci și deciziilor administrative dureroase.
Într-o epocă în care satele românești își închid porțile bibliotecilor sub presiunea digitalizării și a lipsei de fonduri, la Albești acest ultim bastion al unui fost castel nobiliar a devenit centrul unei rezistențe neașteptate.
În ciuda performanțelor sale remarcabile, bibliotecara din comuna Albești, Anca Ciotloș, a scăpat în ultima clipă de la ghilotina tăierilor de personal.
Primarul comunei Albești, Nicolae Șovrea, a recunoscut cu onestitate momentul de cumpănă în care a fost pus în fața reducerilor de personal din aparatul administrativ: 'Primul impuls a fost să desființăm postul de bibliotecar. Deși ne-am gândit că am comite o 'crimă', spre rușinea mea'.
În urma numeroaselor frământări, de a alege pe cine să dea afară, cumpănind între faptul că biblioteca nu aduce venituri materiale, spre deosebire de custodele Muzeului Petofi Sandor, care are încasări consistente, Șovrea a decis, în cele din urmă, că dacă vor exista tăieri de personal, acestea se vor face din aparatul administrativ.
Salvarea simbolică a venit mai ales din performanța individuală a bibliotecarei, dar și în urma deciziei guvernamentale providențiale, așa cum o numește primarul.
În februarie 2026, Guvernul a decis ca posturile din cultură să fie exceptate de la calculul de reducere a schemelor de personal pentru primării și consiliile județene. Această modificare legislativă a acționat ca un scut pentru instituțiile culturale, inclusiv pentru Biblioteca din Albești, asigurându-se că procentele de reducere aplicate aparatului administrativ nu vor duce la închiderea bibliotecilor sau muzeelor rurale care încă mai funcționează.
Foto: (c) DORINA MATIS / AGERPRES FOTO
Astfel, bibliotecara din Albești nu a rămas în funcție doar ca un act de bunăvoință locală, ci ca o confirmare a faptului că statul a înțeles, în ultimul ceas, că nu poți face economie sacrificând educația unei comunități.
Clădirea din Albești, care adăpostește astăzi mii de volume, este încărcată de istorie. Aici era, odinioară, intrarea pe domeniul castelului deținut de groful Haller. Locul în care astăzi copiii răsfoiesc cărți, pe vremuri era poarta de intrare pe domeniul nobiliar, în spatele căreia se întindeau parcuri și un lac, amintite acum doar de o gravură veche dintr-o carte de istorie.
Din 2009, administrația publică locală a înțeles că această ruină simbolică trebuie să rămână în picioare, astfel, printr-o renovare masivă, acoperișul a fost refăcut, iar mansarda a fost transformată într-un spațiu modern care îi lasă impresionați pe cei care îi trec pragul.
Însă pereții, oricât de frumoși, ar fi rămas reci fără sufletul care îi anima, bibliotecara Anca Ciotloș, care a demonstrat că nu este doar un custode de cărți, ci un manager cultural de elită.
Foto: (c) DORINA MATIS / AGERPRES FOTO
Evaluată drept cea mai performantă din județ în mediul rural, și distinsă cu Premiul 'Monica Andriesei' - 2025, ea a demonstrat că un om dedicat poate schimba destinul unei întregi comunități.
'Bibliotecara noastră are niște proiecte proprii și a fost receptivă la tot ceea ce a ieșit pe piața cititului, inclusiv aplicarea proiectului BiblioNet, dotarea cu calculatoare. Iar copiii au început să o caute mult mai des, mai ales că-i ajută și la pregătirea lecțiilor și a avut niște generații chiar studioase, care fac sau au făcut mândria școlii și mândria comunei. Deci suntem pe un făgaș cât de cât normal și ceea ce face doamna bibilotecară e de apreciat. Apreciem atât noi, cât și părinții copiilor și nu ascund, că nu e o noutate, dar încă are abonați și din rândul persoanelor vârstnice', a subliniat Nicolae Șovrea.
Edilul a precizat că bibliotecara Ana Ciotloș este foarte atentă și la evenimentele culturale naționale, cum ar fi Ziua Culturii Naționale, când organizează fel de fel de întâlniri, atât cu copiii, cât și cu adulții.
'A avut loc o activitate mare în anii trecuți, când organiza un festival internațional, 'Concurs de poezie Mihai Eminescu', la care participau sau au participat grupuri de la școli din județ, dar și din județele vecine și chiar din Republica Moldova. Am avut vreo trei ediții foarte reușite, dar spre regretul meu și poate și din vina mea, am renunțat la festival, deși a fost o emulație fantastică. Am primit aprecieri din partea județului, a celor implicați în cultură din județ, că noi, o comună, reușim să facem asemenea lucruri pe care nu le fac orașele sau municipiile din județ. Suntem mulțumiți și apreciem ceea ce face. Poate folosesc des cuvântul apreciere, dar cererea este încă pozitivă din partea Bibliotecii Județene, din partea școlilor generale din Albești și din Sighișoara, căci sunt mulți copii care studiază în Albești și la școli din municipiul Sighișoara, care este foarte aproape de noi', a afirmat primarul Nicolae Șovrea.
Foto: (c) DORINA MATIS / AGERPRES FOTO
Secretul succesului de la Albești stă în adaptare. Bibliotecara a înțeles rapid că pentru a atrage copiii într-o lume a ecranelor, biblioteca trebuie să devină partenerul lor.
Prin proiectul BiblioNet, instituția a fost dotată cu calculatoare, devenind locul unde elevii își pregătesc lecțiile sub îndrumare.
Așa cum recunoștea și primarul, activitățile bibliotecarei au depășit demult granițele comunei, de la Festivalul Internațional de Poezie 'Mihai Eminescu', care aducea grupuri de elevi chiar și din Republica Moldova, până la lansări de carte unde sala devenea neîncăpătoare pentru părinți, copii și critici literari veniți din județele vecine. Astfel, biblioteca a pus Albeștiul pe harta culturii vii.
'S-a mirat autoarea când a văzut că erau așa de mulți că nu încăpeau în bibliotecă. Sala s-a umplut de copii și de părinți', povestește primarul, amintind de o lansare de carte recentă.
Ana Ciotloș crede că succesul unei biblioteci rurale depinde de Primărie și de Consiliul local, dar mai ales de bibliotecar.
Foto: (c) DORINA MATIS / AGERPRES FOTO
'Ca bibliotecar trebuie să fii implicat cu dăruire, să pui tot sufletul și cunoașterea ta. Pentru că pui suflet, dar trebuie să știi și să comunici cu lumea, să comunici, să fii aproape, să empatizezi cu oamenii. Deci nu numai să aștepți să vină cineva să îți dea. Trebuie să te implici', consideră Ana Ciotloș.
Prin acest exemplu, la Albești, s-a demonstrat un adevăr simplu, dar rar: când omul sfințește locul, nici măcar crizele economice nu pot stinge lumina dintr-o bibliotecă. AGERPRES / (A - redactor: Dorina Matiș, editor: Marius Frățilă, editor online: Ada Vîlceanu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Workshop de bunraku susținut de artiști japonezi, la Teatrul Țăndărică
Un workshop de bunraku susținut de artiști ai companiei japoneze Coten-Goten Co. Ltd. / Bunrakuza-company este organizat duminică, de la ora 11:00, de Teatrul Țăndărică. Potrivit site-ului instituției de cultură, workshopul propune - la sala Studio, în cadrul seriei 'Conferințele Ideea' - o introducere aplicată în universul bunraku, una din
REPORTAJ Mihnea Mihalache - călătoria unui tânăr în universul istoriei și al obiectelor vechi
În peisajul colecționarilor de obiecte vechi din Vaslui a apărut de curând un nume nou. Este vorba despre Mihnea Mihalache, proaspăt absolvent al Liceului Teoretic 'Mihail Kogălniceanu', un tânăr pasionat de istorie, de lucruri valoroase din trecut, de obiecte care păstrează amintiri și merită scoase la lumină.
REPORTAJ O călătorie printre insigne - la Congresul Național de Insignografie de la Timișoara
Cine nu își poate imagina cum arată istoria lumii gravată pe o mică plachetă de metal poate veni la cea de-a XVII-a ediție a Congresului Național de Insignografie și care, împreună cu Expoziția Colectivă de Insigne este deschisă publicului între 27-28 iunie, la Cantina Studenților din Timișoara. Organizate de Asociația Colecționarilor de Insi
Episcopul-vicar al Arhiepiscopiei Aradului, Emilian Crișanul, a murit la vârsta de 54 de ani
Episcopul-vicar al Arhiepiscopiei Aradului, Preasfințitul Părinte Emilian Crișanul, a decedat, vineri după-amiază, la vârsta de 54 de ani, după o lungă și grea suferință, a anunțat eparhia. Potrivit www.arhiepiscopiaaradului.ro, Preasfințitul Părinte Emilian Crișanul (cu n
FITS 2026/ Ambasadoarea Simona Miculescu (UNESCO) spune că festivalul sibian e 'un model de diplomație culturală'
Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu (FITS) reprezintă 'un model de diplomație culturală', folosit ca exemplu în numeroase reuniuni internaționale, a declarat, vineri, ambasadoarea Simona Miculescu, reprezentant permanent al României la UNESCO, în cadrul celei de-a opta ediții a FITS Talks, unde a fost invitată într-un
FITS 2026/Artiștii de circ din Irlanda și spectatorii au sfidat canicula și au transformat o stradă sibiană într-o scenă
Artiștii companiei irlandeze de circ contemporan Cikada Circus și zeci de spectatori, mai ales copii, au sfidat, vineri la amiază, temperatura de aproape 30 de grade din municipiul Sibiu și au transformat Strada Cetății din centrul istoric într-o scenă în aer liber, pentru prima dată în cadrul Festivalului Internațional de Teatru de la Sibiu (FITS).
Înscrierile pentru masterclass-urile Concursului Enescu - prelungite până pe 15 iulie
Organizatorii Concursului Internațional 'George Enescu' au anunțat vineri prelungirea termenului de înscriere până la 15 iulie, ora 23:59, pentru toate cele trei masterclass-uri incluse în ediția aniversară a competiției: dirijat, compoziție și interpretare instrumentală. Desfășurate în cadrul Concursului Intern
Selecție de filme de la TIFF.25, prezentată la București între 9 și 12 iulie
Filme din programul celei de-a 25-a ediții a Festivalului Internațional de Film Transilvania vor putea fi urmărite la București, la Cinema Elvire Popesco, între 9 și 12 iulie, informează organizatorii într-un comunicat transmis, vineri, AGERPRES. Publicul bucureștean va putea descoperi 'Lionel', regia Carlos Saiz, câș
Călin Pop a lansat single-ul 'Pustiu'
Călin Pop, solistul și chitaristul grupului Celelalte Cuvinte, a lansat un nou single intitulat 'Pustiu', informează un comunicat transmis vineri AGERPRES. 'O piesă a cărei publicare am tot amânat-o în timp din cauza lipsei unui sens pozitiv. Pustiu însă am simțit de fiecare dată când am pierdut pe cineva drag și apropiat. &
Peste 70 de personalități naționale în piesa și videoclipul 'Sunt Român (Hora Unirii)' lansat de Richard Stan
Richard Stan, membru fondator al trupei Kartel, a lansat, de Ziua Tricolorului, piesa și videoclipul oficial 'Sunt Român (Hora Unirii)', informează un comunicat transmis, vineri, AGERPRES. Proiectul cinematografic reunește pe ecra
Expoziția de fluturi exotici 'Cocon' - de vineri, în sera din curtea Muzeului 'Grigore Antipa'
O nouă etapă a expoziției de fluturi exotici vii va fi prezentată, începând de vineri, de Muzeul Național de Istorie Naturală 'Grigore Antipa' în cadrul evenimentului 'Cocon'. Potrivit unui comunicat al organizatorilor transmis, vineri, AGERPRES, expoziția este organizată în sera din curtea muzeului, 'într-un s
Filmul 'De capul nostru' de Tudor Jurgiu, premiat la Berlin, intră vineri în cinematografe
Filmul 'De capul nostru', cel mai recent lungmetraj semnat de Tudor Cristian Jurgiu, câștigător al Premiului CICAE în secțiunea Forum a Festivalului Internațional de Film de la Berlin, intră vineri în cinematografele din România, informează Transilvania Film. Povestea aduce în prim-plan experiențele unei g
Seara BIFF, la Palatul Elisabeta; Principele Radu: BIFF - un eveniment remarcabil, parte a identității noastre culturale
Alteța Sa Regală Principele Radu a găzduit, joi seară, Seara Palatului Elisabeta dedicată Festivalului Internațional de Film București, prilej cu care a afirmat că acest eveniment este unul remarcabil, care duce mai departe o 'foarte frumoasă parte a identității noastre culturale din secolele XIX, XX și XXI'.
FITS 2026/ Cristian Mungiu avertizează asupra radicalizării societății: Următorul pas este să ne apucăm de gât
Regizorul Cristian Mungiu, dublu laureat al premiului Palme d'Or, a avertizat joi, la Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu (FITS), că societatea traversează o perioadă de radicalizare și violență, iar singura soluție este dialogul bazat pe răbdare și înțelepciune. 'Societatea s-a radicalizat și mai mult. (...) Înc
Mureș: Orchestra UMFST și Trupa Re-Born, în deschiderea Zilelor Târgumureșene
Orchestra Universității de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie (UMFST) 'George Emil Palade' din Târgu Mureș, Trupa Re-Born de la Palatul Copiilor din municipiu, câștigătoarea trofeului 'Românii au talent', alături de Alina Manole & Band, deschid joi seara, în Cetatea Medievală, ediția cu numărul 29 a Zilelor Târ