Inflația rămâne principala problemă economică a României și principalul factor care menține economia într-o zonă de stagflație, caracterizată prin creștere economică aproape de zero și majorări persistente de prețuri, a declarat, pentru AGERPRES, consultantul economic Adrian Negrescu.

Potrivit acestuia, energia, gazele și carburanții se află printre principalele surse ale presiunilor inflaționiste.

'Datele de la Institutul Național de Statistică vin să confirme că inflația rămâne cea mai gravă boală prin care trece România, o boală cu multiple efecte negative în slăbirea economiei, în scăderea consumului, principalul motor al business-ului, și într-o stagnare economică care se simte din ce în ce mai pregnant. Altfel spus, inflația este principalul motiv pentru care ne aflăm în momentul de față în zona asta de stagflație, cu creștere economică aproape de zero și cu niște creșteri de prețuri care vin să deterioreze și mai mult climatul investițional din țara noastră', a spus Negrescu.

El a subliniat că statisticile demonstrează că mare parte din inflația pe care o resimțim puternic în România, cu o medie de peste patru ori mai mare decât cea europeană, vine în principal din costul energiei, al gazelor și al carburanților - 'trei dintre elementele esențiale de consum, trei dintre resorturile care țin în viață economia românească'.

'În aceste domenii asistăm la creșteri spectaculoase de prețuri, de peste 30% la carburanți, de peste 50% la energie și la o preconizată creștere a prețului la gaze, pe care încă nu o resimțim cu adevărat puternic, pentru că efectele în economie, odată cu liberalizarea pieței de gaze, se vor simți din perspectiva companiilor abia din luna iunie. Din punctul meu de vedere, toate acestea demonstrează într-adevăr că, dacă nu vom umbla la aceste condiții fundamentale ce țin de activitatea economică, din păcate vom rămâne prizonierii acestor creșteri de prețuri care, pe lângă scăderea puterii de cumpărare, pe lângă sărăcia în care se adâncește populația, generează, din punctul meu de vedere, o scădere semnificativă a competitivității economice', susține consultantul economic.

În opinia sa, companiilor românești, confruntate cu costuri foarte mari la energie, gaze și tot ceea ce înseamnă utilități, le este 'aproape imposibil să mai concureze de pe poziții egale sau să aibă un avantaj în fața importurilor'.

Potrivit acestuia, statul 'ar trebui să se uite la cauzele inflației, iar politicienii să vorbească și despre acest lucru'.

'Cred că este necesar ca noul guvern să vină cu lucruri concrete în această zonă a inflației, dincolo de expectativa legată de o temperare a trendului inflaționist din a doua parte a anului ca urmare a efectului de bază. Trebuie să se găsească soluții, măcar să facă studii de impact care să demonstreze dacă este viabilă, de exemplu, o scădere a TVA-ului, în principal, pe produsele alimentare de bază, pe zona de energie și gaze, pe utilități, în principal, pentru că ne îndreptăm spre sezonul de iarnă. Vine iarna, iar facturile la energie, la gaze, la întreținere vor exploda, iar populația va fi și mai vulnerabilă decât în sezonul pe care abia l-am depășit.', a adăugat Negrescu.

El consideră că este nevoie de o reducere a taxelor la produsele alimentare de bază și la utilități, în baza unui studiu de impact care să demonstreze de unde putem atrage mai mulți bani, în așa fel încât să oferim această facilitate, iar, pe de altă parte, și de măsuri pentru susținerea puterii de cumpărare.

Creșterea valorii tichetelor de masă trebuie pusă din nou în atenția guvernanților, susține acesta.

'O reducere de taxe, mai ales pentru familiile tinere aflate la început de drum, cred că este absolut necesar să se afle în planul de guvernare și, în general, în măsura în care avem această posibilitate din punct de vedere financiar, să încercăm să identificăm o scădere a taxelor pe muncă, pentru că am ajuns în situația absolut dezarmantă în care mai mai mult de 60% din banii pe care îi câștigăm în momentul de față îi dăm statului sub formă de taxe și impozite, incluzând aici și TVA-ul și accizele pe care le plătim. Dincolo de aceste estimări care, bineînțeles, trebuie bazate pe niște calcule foarte clare, cred că prima și singura soluție aflată la îndemâna autorităților este să încerce să nu mai facă nimic din punct de vedere fiscal, adică să nu ne trezim din nou cu creșterea accizelor, să nu ne trezim cu noi taxe și cu noi piedici puse mediului de afaceri.', a mai spus specialistul.

Pe de altă parte, plafonarea adaosului comercial pentru toate produsele alimentare ar fi 'un element nociv care ar adânci și mai mult criza în care se află comerțul alimentar modern', susține Negrescu.

'Vestea bună este că, din a doua parte a anului, probabil din luna septembrie, inflația se va tempera spre 6-7%, având în vedere, în primul rând, efectul de bază, chiar dacă nu fac autoritățile nimic spectaculos în materie. Nu va mai fi luată în calcul creșterea istorică a prețului la energie de anul trecut, de 80%, și nu vor mai fi luate în calculul inflației creșterile de taxe de anul trecut, în special a TVA, care au dus inflația la acest nivel din prezent. Din septembrie, probabil inflația se va tempera și sper ca, pe final de an, dacă lucrurile vor merge bine, și Banca Națională să dea un semnal în sensul relansării economice prin reducerea dobânzii-cheie. Ar fi absurd să avem o dobândă-cheie de 6,5% și o inflație care să coboare în lunile noiembrie și decembrie sub acest nivel', a adăugat consultantul economic.

Rata anuală a inflației a crescut la 10,85% în luna mai, de la 10,71% în luna aprilie, în condițiile în care serviciile s-au scumpit cu 13,53%, mărfurile nealimentare cu 12,54%, iar mărfurile alimentare cu 6,78%, potrivit datelor publicate vineri de Institutul Național de Statistică (INS). AGERPRES/(AS - redactor: Nicoleta Bănciulea, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Irina Giurgiu)