Miniștrii apărării din statele membre ale Uniunii Europene abordează luni, într-o reuniune informală, modul de cheltuire a celor 6,6 miliarde de euro pentru sprijinirea militară a Ucrainei, blocate de guvernul anterior al Ungariei, și vor dezbate dacă să folosească acești bani pentru a rambursa o parte din materialul donat sau pentru a acorda acest ajutor Kievului, a indicat șefa diplomației europene Kaja Kallas, informează EFE.

'Acum avem un nou ministru ungar, ceea ce înseamnă, de asemenea, că facem progrese în deblocarea celor 6,6 miliarde de euro din Fondul European de Sprijin pentru Pace (FESP). De fapt, astăzi discutăm și cum să utilizăm aceste fonduri', a declarat Kallas presei la sosirea la reuniunea ministerială.

În perioada în care guvernul premierului Viktor Orban a blocat decontarea acestor fonduri, statele membre au continuat să trimită material letal și neletal Ucrainei.

'Ideea inițială a fost de a rambursa contribuțiile și de a împărți povara. Dar acum se pune și întrebarea dacă ar trebui să ne concentrăm mai mult pe a acorda ajutor Ucrainei sau pe rambursarea contribuțiilor care au fost deja realizate', a detaliat Kallas.

În acest context, Kaja Kallas a spus că a prezentat o propunere de compromis care 'ține cont de ambele părți'.

Ea a adăugat însă că 'deblocarea celor 6,6 miliarde de euro este un pas foarte, foarte important la care lucrăm'.

Referitor la utilizarea de către Ucraina a fondurilor europene, Kallas a menționat că există, de asemenea, discuții pe această temă și că unele state membre doresc să impună 'condiții clare' privind achiziționarea de capacități sau reformele pe care țara ar trebui să le facă.

'În același timp, însă, nu contenim să subliniem că nevoile urgente ale Ucrainei trebuie să fie prioritatea principală deoarece, înainte de toate, trebuie să se apere și să își protejeze sistemul de apărare aeriană', a adăugat șefa diplomației europene.

Întrebată despre livrările de alumină care ajung în Rusia din Irlanda, Kallas a amintit că acest material nu este supus sancțiunilor, dar că ar trebui 'analizat mai în profunzime' subiectul și 'poate impuse de asemenea sancțiuni, dacă aceasta ajută mult Rusia să finanțeze acest război'.

La rândul său, secretarul de stat pentru afaceri europene și apărare al Irlandei, Thomas Byrne, a afirmat că guvernul său investighează aceste livrări și a garantat sprijinul țării sale pentru toate sancțiunile împotriva Rusiei propuse de UE.

'Când vor fi cunoscute rezultatele acelei investigații, nu am nicio îndoială că guvernul le va discuta cu Comisia Europeană', a precizat el.

În ceea ce privește întâlnirea de duminică dintre liderii Regatului Unit, Franței și Germaniei cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, Kallas a subliniat că 'trebuie să facem tot posibilul ca Rusia și Ucraina să poarte un dialog pentru că, la urma urmei, trebuie să ajungă la un acord'.

'În același timp, trebuie să ținem cont și de interesele noastre europene fundamentale pentru că există unele probleme care ne preocupă în ceea ce privește relaxarea sancțiunilor și deblocarea activelor', a avertizat ea.

Kallas a mai spus că Rusia nu vrea să negocieze direct și a subliniat că își intensifică atacurile împotriva Ucrainei.

În ceea ce privește capacitățile antidrone pe care UE vrea să le întărească pe flancul său estic, ea a spus că se lucrează în continuare la aceasta 'în strânsă colaborare cu NATO' și împreună cu industria de apărare ucraineană care deține 'cunoștințele necesare' în această privință. AGERPRES/(AS - redactor: Raluca-Elena Anghel, editor online: Anda Badea)