Noul proiect de Lege a salarizării unitare în domeniul bugetar elimină 87 de sporuri din 151, deci o reducere de aproape 57%, a declarat, luni, ministrul interimar al Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, Dragoș Pîslaru, într-o conferință de presă.

'Problema oamenilor nu este numai legată de câți bani primesc în mână. Problema majoră pe care o avem în sistem acum se referă la echitate, pentru că oamenii analizează câți bani primesc ei față de cât primește altcineva, fie cât primește altcineva care face același lucru, fie cât primește altcineva care practic are anumite elemente de natură salarială nejustificate față de cadrul legal. Un lucru care este fundamental, poate vestea cea mai importantă pe care o dăm este faptul că, din cauză că era greu să intervii pe salariile de bază, pentru că trebuia să modifici Legea 153/2017 (...) și știți că zona aceasta de sporuri a devenit un fel de sport național în administrația din România, zona de sporuri a dus la faptul că, să dau cifra corectă, aici scrie peste 150, le-am mai enumerat încă o dată în weekend, sunt 151 de sporuri. Deci, în momentul de față, în zona de salarizare publică sunt 151 de sporuri. Noi ce am făcut prin acest proiect pe care îl prezentăm este să eliminăm 87 din aceste sporuri, deci 87 din 151 înseamnă o reducere de 57% aproape. (...) Este anormal să încerci să rezolvi prin sporuri o salarizare care ar trebui să fie unitară', a afirmat Pîslaru.

Potrivit acestuia, sporurile vor fi limitate la 20% pe fiecare ordonator principal de credite. De asemenea, se va introduce un sistem de bonusuri care să fie acordate pentru performanță, de 10-20% din salariul de bază, pentru maximum 30% dintre angajații unei instituții.

'Salariul de bază este zona care trebuie să evolueze într-un mod predictibil și sporurile ar trebui doar să rămână pentru o zonă redusă și le vom limita la 20% pe ordonator principal de credite. Salariile ar trebui să aibă elementul principal în zona aceasta de salarii de bază, salarii lunare. Și încă un lucru: salarizarea nu se adapta performanței dovedite a angajatului și existau, practic, niște prime de excelență, dar ele niciodată nu au avut o bază în spate, totdeauna au rămas o chestiune discreționară, deci nu există în acest moment pe bune un sistem de bonificare de performanță. Introducem acest sistem între 10 și 20% din salariul de bază pentru maxim 30% din angajați, limitat, după cum o să vedeți, în primul an, la 4% din anvelopa salarială', a arătat ministrul interimar.

Dragoș Pîslaru a subliniat că actuala lege a salarizării bugetare nu va putea fi modificată timp de 5 ani, în condițiile în care vechea lege-cadru (153/2017) a fost modificată/completată prin 43 de acte normative de la adoptare și până în octombrie 2022.

'În perioada iulie 2017, deci de la adoptarea Legii 153, până în octombrie 2022, Legea-cadru 153 a suferit direct sau indirect modificări și completări prin 43 de acte normative, inclusiv două decrete ale președintelui, două decrete ale Curții Constituționale etc. Și asta ce înseamnă? Înseamnă că trebuie să înțelegeți că în acest proiect - și acum să discut pe zona asta de sustenabilitate - se menționează foarte clar că această legislație trebuie să rămână așa cum e. Asta este și o parte a acordului politic cu partidele. De altfel, fiind un jalon din PNRR, avem un lucru important de reversibilitate. Cinci 5 ani de zile trebuie să rămână exact așa cum este, de aici și importanța discuției. În general, salarizarea nu se discută în fiecare an, se discută la perioade mai lungi, ca să asigure această stabilitate', a transmis șeful de la Muncă.

Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale a publicat, luni după-amiaza, în dezbatere publică, proiectul Legii salarizării pentru personalul plătit din fonduri publice, respectiv grilele de salarizare și calendarul de implementare.

Proiectul urmează să fie înaintat Parlamentului pentru inițierea procesului legislativ. AGERPRES/(AS - redactor: Oana Tilică, editor: Mariana Nica, editor online: Ada Vîlceanu)