REPORTAJ/ Un nou punct de atracție pe harta muzicii românești - Cluj Folk Fest
Ca împins de un resort interior, la primele acorduri de chitară ale celor de pe scenă, cea mai mare parte a publicului a țâșnit în picioare, cu mâinile sus, anticipând și murmurând piesa care urma, iar apoi, la refren, unindu-și glasurile și aplaudând din când în când. Așa a fost la Alina Manole, la Claudia Șerdan și Jimi El Laco, Trupa Taxi, Anida Băbțan, Daniel Iancu, dar în special la mai titrații Mircea Rusu și Alexandra Ungureanu, Mircea Vintilă, Emeric Imre. Așa a fost vineri, în prima zi a festivalului, așa a fost și sâmbătă și așa urma să fie și în ultima zi, duminică.
Peste 2.000 de spectatori au venit să se relaxeze, să asculte muzică, să cânte și să socializeze la Camping Colina, în Cluj-Napoca, în cele trei zile al Cluj Folk Fest (22-24 mai), un festival care promite să se așeze în vârful manifestărilor de gen din țară și care, printre altele, își propune să promoveze și tinere talente, prin concursul pe care îl găzduiește pentru tineri folkiști, concurs jurizat la această ediție, a șasea, printre alții de Mircea Rusu și Emeric Imre.
Foto: (c) Marius Avram/AGERPRES
'Ce se întâmplă aici, la Cluj Folk Fest, este, într-adevăr, un lucru minunat. Am mai venit și la alte trei ediții ale festivalului și vreau să spun că încă de prima dată când am venit a fost o surpriză de proporții pentru mine. Este un loc minunat, de senzație, lumea face ce vrea, stă unde vrea, este o minunăție ce se întâmplă. Artiștii sunt și pe scenă, sunt și pe lângă spectatori, împreună cu ei, lucrurile sunt minunate. Este o luptă teribilă ca în fiecare an să fie acest festival, nu e deloc ușor, știu câtă muncă se pune pentru ca festivalul să fie o reușită și este o reușită', a declarat pentru AGERPRES Mircea Vintilă.
Folkistul Emeric Imre consideră că festivalul Cluj Folk Fest promite să aibă un viitor bun, cu atât mai mult cu cât promovează și tinere talente ale genului.
'Este foarte îmbucurător că peste tot în țară sunt tineri talentați, care - probabil că au cultura de acasă, de la părinți - vin înspre muzica folk. Chiar sunt foarte multe festivaluri de muzică folk - cred că sunt cele mai multe dintre genurile muzicale - și mă bucur că la noi în Cluj se întâmplă. Eu sunt de la început alături de cei din organizare și e bine că, uite, Clujul are a șasea ediție la Folk Fest. Era singurul festival care lipsea Clujului. Eforturile sunt mari, dar e binevenit. E o organizare impecabilă. Sperăm ca festivalul să crească și să fie unul dintre cele mai frumoase festivaluri, pentru cei care au suflet curat și iubesc muzica cântată pe viu, că și așa suntem invadați de AI și alte ciudățenii', a afirmat pentru AGERPRES Emeric Imre.
Foto: (c) Marius Avram/AGERPRES
Printre cei prezenți s-a numărat și muzicianul Costi Cămărășan, cunoscut mai ales datorită activității sale în grupul Compact.
'În seara asta am avut un regal de folk extraordinar. Am văzut mai multe recitaluri în această seară, foarte mișto, oameni dedicați acestui gen muzical. E foarte multă lume, am văzut zâmbetul oamenilor pe fețe, am văzut bucuria că se reîntâlnesc cu cei dragi lor, cu muzica folk de calitate, pe care acest festival o promovează de șase ani. Folkul e de viitor și cred că acest festival are viitor. Muzica simplă și directă, cu text bun, are un mesaj adevărat, are un impact extraordinar. Mesajul ajunge foarte repede la auditoriu și se și vede, fiindcă am văzut foarte multă lume în vârstă fericită, aplaudând, cântând', a declarat pentru AGERPRES Costi Cămărășan.
În cele trei zile de festival, în fața scenei au fost prezenți aproximativ 2.000 de spectatori, lucru care îl mulțumește pe sufletul festivalului, inițiatorul și organizatorul Cluj Folk Fest, Tiberiu Fărcaș.
'Este o ediție reușită, cu aproximativ 2.000 de spectatori și cu artiști foarte așteptați și care nu au mai fost demult la Cluj. Pe viitor, ca orice organizator, îmi doresc ca festivalul să crească cât mai mult, ca să atragem cât mai mulți români pentru a asculta muzică de calitate live. Folkul este o muzică bună, cu multă poezie și cred că acesta este principalul scop al acestui festival: creșterea publicului și orientarea acestuia către muzica folk', a spus pentru AGERPRES Tiberiu Fărcaș.
Foto: (c) Marius Avram/AGERPRES
'Este pentru prima dată când particip la acest festival, dar cu siguranță voi fi prezentă și la următoarele ediții. Este o atmosferă relaxată, cu muzică bună și cu versuri care spun ceva. Este minunat și sunt convinsă că și prin acest festival Clujul se va impune pe harta muzicii românești, așa cum a făcut, de altfel, cu cele două mari festivaluri organizate aici, Untold și Electric Castle', a apreciat o spectatoare.
Foto: (c) Marius Avram/AGERPRES
O altă participantă la ediția din acest an a Cluj Folk Fest a spus că nu a ratat până acum nicio ediție.
'Îmi place să vin la acest festival fiindcă mă bucur să întâlnesc oameni care iubesc poezia ce curge pe acordurile muzicii cântate de artiști cu suflet frumos. Mesajul transmis de folkiști îmi încălzește inima și simt că sunt în locul potrivit alături de oameni care simt ca și mine frumusețea muzicii și a versurilor, în care poate ne regăsim. La festival întâlnesc prieteni vechi sau mai noi, oameni de care mi-a fost dor și cu care împărtășesc aceeași stare de bucurie simplă, ascultându-i și privindu-i pe artiștii pe care îi simt că dăruiesc o părticică din sufletul lor', a spus aceasta. AGERPRES/ (A-redactor: Marius Septimiu Avram, editor: Antonia Niță, editor online: Ada Vîlceanu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Târgul de Sfinții Apostoli Petru și Pavel - de joi până duminică, la Muzeul Satului
O nouă ediție a Târgului de Sfinții Apostoli Petru și Pavel va avea loc de joi până duminică, la Muzeul Național al Satului Dimitrie Gusti. Importanța sărbătorii, cunoscută și sub numele Sânpetru de vară sau Moșii de Sânpetru, va fi adusă în atenția vizitatorilor prin numeroase activități - momente muzical-coregra
Harghita: Comunitatea românească din Miercurea-Ciuc a celebrat Ziua Universală a Iei
Comunitatea românească din Miercurea-Ciuc a marcat, miercuri seara, Ziua Universală a Iei printr-un eveniment care a avut loc la Muzeul Oltului și Mureșului Superior, desfășurat sub mottoul 'IA și fotografIA'. Ma
Mureș: Turneul 'Pianul Călător' cu Horia Mihail, pe scena Palatului Culturii
Turneul Național 'Pianul Călător', unul dintre cele mai longevive și de succes proiecte de muzică clasică din România, a ajuns, miercuri, pe scena Palatului Culturii din Târgu Mureș, în cadrul celei de-a XVI-a ediții, dedicată în acest an conceptului de 'Pianiști compozitori'. Evenimentul susținut de pia
Vâlcea: Ziua Universală a Iei, sărbătorită printr-o expoziție fotografică și ateliere de cusut cămăși populare
Ziua Universală a Iei a fost sărbătorită miercuri, la Râmnicu Vâlcea, printr-o expoziție fotografică dedicată costumului tradițional vâlcean și prin ateliere de cusut cămăși, organizate pentru publicul iubitor de artă populară autentică la un centru comercial din centrul municipiului.
Mureș: Secretele unui cufăr militar austro-ungar, descifrate la un workshop de restaurare
O băncuță de epocă viu colorată, cuiere-blidar și piese de mobilier istoric cu povești fascinante, printre care o ladă cu dublă datare și un cufăr austro-ungar pentru transport de accesorii militare ce ascunde gravuri secrete, sunt readuse la viață în această săptămână la Târgu Mureș. Timp de șapte zile, zece specialiști cons
REPORTAJ/Ziua Iei/Cămăși vechi, readuse la viață în cadrul unui proiect al Muzeului 'Ștefan cel Mare' Vaslui
Zece ii cusute după după modelul unor cămăși tradiționale vechi, existente în patrimoniul Muzeului Județean 'Ștefan cel Mare' Vaslui, au fost prezentate, miercuri, în cadrul unei expoziții organizate cu prilejul Zilei Universale a Iei. Iile au fost lucrate de câteva femei care, din dragoste pentru portul popular, au p
Ziua Iei/Dâmbovița: Povestea iei dâmbovițene, între tradiție și influențe muscelene
De Ziua Universală a Iei, costumul popular românesc revine în prim-plan ca simbol al identității și al continuității culturale, iar în județul Dâmbovița acesta reflectă o moștenire etnografică complexă, influențată puternic de zona Muscelului. 'Costumul popular din zona noastră nu reprezintă un tot unitar. El face p
FITS 2026/Marcel Iureș: Trăim în limba română; el spune că a refuzat roluri la Londra pentru a juca în limba sa
Actorul Marcel Iureș a afirmat miercuri, în cadrul conferințelor Festivalului Internațional de Teatru de la Sibiu (FITS), în dialog cu Matei Vișniec și regizorul Alexandru Dabija, că limba română este 'ca respirația', explicând că a refuzat roluri la Londra pentru a juca în limba sa. 'E ca respirația.
Patriarhul Daniel: Sf. Ioan Botezătorul - ocrotitor al familiilor și ajutor pentru cei care doresc copii
Sfântul Ioan Botezătorul este un păzitor sau ocrotitor al familiilor și un ajutor pentru cei care nu au copii, a subliniat miercuri, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel, la sărbătoarea nașterii acestui mare proroc. Potrivit Agenției
Alegeri la Academia Română - profesorul Corin Braga, printre noii membri corespondenți
Adunarea Generală a Academiei Române, întrunită miercuri, a decis, prin vot secret, alegerea a patru membri corespondenți, printre aceștia regăsindu-se profesorul de literatură comparată, romancierul și criticul literar Corin Braga. Potrivit unui comunicat al Academiei, transmis AGERPRES, noii membrii aleși sunt: * Corin Braga - Secț
VIDEO Bihor: Avram Iancu a fost comemorat la Oradea; o ceremonie militară și una religioasă - la bustul eroului național
Avram Iancu a fost comemorat miercuri, la Oradea, printr-o ceremonie militară și una religioasă care au avut loc la bustul din Piața Traian al eroului național. Autoritățile locale, reprezentanți ai instituțiilor, un grup folcloric de copii și numeroși participanți au fost prezenți la evenimentul dedicat memoriei lui Avram Iancu, unul dintre cei mai importanți eroi
Ziua Iei/Ministerul Culturii: Sărbătorim măiestria femeilor care au transmis practicile realizării cămășii cu altiță
Ziua Iei este un prilej de a sărbători creativitatea, hărnicia, măiestria femeilor care au creat și transmis din generație în generație practicile de realizare a cămășii cu altiță, de la obținerea pânzei până la croi și alegerea ornamentelor specifice, transmite, miercuri, Ministerul Culturii. 'De Ziua Iei, Ministerul Culturii adresează r
CJ Iași: Vot în unanimitate pentru acordarea titlului de cetățean de onoare al județului lui Cristian Mungiu
Consiliul Județean (CJ) Iași a aprobat miercuri, cu unanimitate de voturi, acordarea titlului de 'Cetățean de onoare' regizorului, scenaristului și producătorului de film Cristian Mungiu. Președintele CJ, Costel Alexe, inițiatorul proiectului, a declarat că acordarea titlului de 'Cetățean de onoare al județului Iași' unor aseme
Spectacolul-concert 'Mai e vreun candidat?', de Ada Milea, în premieră, miercuri și joi, la TNB
Spectacolul-concert 'Mai e vreun candidat?', de Ada Milea, are premiera miercuri și joi, de la ora 21:30, la Sala Amfiteatru, în aer liber, a Teatrului Național 'I.L. Caragiale' din Capitală. Potrivit site-ului tnb.ro, 'Mai e vreun candidat?' este o poveste muzicală despre amor, interese, politică, șantaj, inspirată din 'O scr
Ziua Iei/Buzău: Cămașa îngropată, o ie cât un simbol istoric expusă la Muzeul ,,Timpul Omului' din Mânzălești
La Muzeul 'Timpul Omului' din comuna buzoiană Mânzălești este expusă o cămașă îngropată, o ie salvată din calea trupelor cotropitoare în jurul anului 1945, o piesă unică prin simbolistica 'Pomului vieții' și istoria sa care amintește de modul în care zestrea era salvată prin îngropare la rădăcina unui copac, departe de casă.