Uniunea Europeană se pregătește să anunțe marți eliberarea de fonduri pentru a ajuta fermierii să facă față creșterii prețurilor la îngrășăminte, un fenomen care s-a agravat după izbucnirea războiului din Orientul Mijlociu, informează AFP.

Pentru a pune presiune, organizațiile fermierilor au planificat un miting în fața Parlamentului European de la Strasbourg, unde se așteaptă ca executivul comunitar să își dezvăluie planul de acțiune.

''Fermierii abordează următorul sezon de cumpărare a îngrășămintelor într-un climat de incertitudine extremă, nu numai în ceea ce privește costurile, ci și cu privire la disponibilitatea reală a acestora'', avertizează Copa-Cogeca, organismul care reprezintă principalele sindicate agricole europene.

Înainte de conflictul din Orientul Mijlociu, 30% din îngrășămintele din lume tranzitau prin Strâmtoarea Ormuz.

De la sfârșitul lunii februarie, prețurile îngrășămintelor au crescut vertiginos în Europa. Îngrășămintele pe bază de azot costă acum în jur de 500 de euro pe tonă, față de aproximativ 380 de euro iarna trecută. La aceasta se adaugă costul tot mai mare al motorinei pentru tractoare, care a determinat multe țări să își deschidă portofelele pentru a limita factura.

Comisia Europeană, care promisese măsuri de sprijinire a fermierilor încă înainte de izbucnirea războiului, este supusă acum la o presiune considerabilă.

Războiul a ''creat o conștientizare a naturii strategice a sectorului îngrășămintelor''. Planul de acțiune european a ''făcut un pas înainte în ceea ce privește importanța politică'', subliniază Tiffanie Stephani de la Yara, unul dintre cei mai mari producători de îngrășăminte din Europa.

Pe termen scurt, Bruxelles-ul va apela la ''rezerva agricolă'', fonduri europene destinate situațiilor de criză, pentru a oferi ajutor sectorului. Aproximativ 200 de milioane de euro sunt prevăzuți pentru acest capitol în 2026.

Situația este deosebit de dificilă pentru cultivatorii de cereale. Mari consumatori de îngrășăminte, aceștia înregistrează pierderi de trei ani din cauza efectului combinat al unei recolte catastrofale de grâu în 2024 și al unui 2025 deja marcat de îngrășăminte foarte scumpe și prețuri la grâu sub 200 de euro pe tonă în Franța, confruntându-se cu o concurență internațională sporită.

Dincolo de criza imediată, Uniunea Europeană, care importă 60% din îngrășămintele pe care le consumă, promite să ia măsuri pe termen lung cu două priorități cheie: diversificarea aprovizionării și creșterea producției europene. De asemenea, Bruxelles-ul ar putea relaxa regulile privind nitrații pentru a permite fermierilor să utilizeze mai mult digestat, reziduuri provenite din metanizarea deșeurilor organice utilizate ca alternative la îngrășămintele chimice. Însă această relaxare îngrijorează organizațiile de mediu, care se tem de poluarea apei.

În pofida apelurilor venite din partea mai multor țări, inclusiv a Franței, și a fermierilor, Comisia Europeană nu intenționează însă să suspende mecanismul său de ajustare la frontieră a emisiilor de carbon (CBAM) pentru îngrășăminte, în vigoare de la 1 ianuarie, pentru a decarboniza sectorul și a sprijini producătorii europeni.

În această privință, Comisia ''a luat deja măsuri pentru a ajuta fermierii'', insistă un purtător de cuvânt, cu o eliminare temporară a taxelor vamale pentru îngrășăminte, excluzându-le pe cele din Rusia și Belarus, și o ajustare a taxei pe carbon pentru a ''atenua semnificativ impactul acesteia''.

În plus, Uniunea Europeană nu va inversa nici creșterea treptată a taxelor la îngrășămintele provenite din Rusia și Belarus, pe care Bruxelles-ul ar dori să o elimine complet pentru a priva Moscova de resursele care finanțează războiul din Ucraina.

Confruntată cu dependența persistentă a Europei de importuri, una dintre principalele provocări este dezvoltarea de îngrășăminte alternative, cu emisii reduse de carbon. Până în prezent, această ambiție a fost împiedicată de costuri de producție adesea foarte mari, în special din cauza prețurilor la energie. Mai multe proiecte au fost abandonate, inclusiv o inițiativă din Austria denumită ''Green Ammonia Linz''. AGERPRES/(AS-redactor: Constantin Balaban, editor: Mariana Nica, editor online: Gabriela Badea)