Directorul Bibliotecii Județene 'I. A Bassarabescu' Giurgiu, Daniela Bardan, consideră că bibliotecarul a devenit mai necesar ca niciodată, el este curator și filtru de informație și este cel ce învață publicul să verifice sursele și cum să găsească informație de calitate.

Totodată, bibliotecarul devine și un manager cultural, iar preocuparea principală a bibliotecarilor din județul Giurgiu este atragerea celor mai mici cititori către lectură.

'Pentru anul care a trecut Biblioteca Județeană Giurgiu a avut un bilanț rodnic, pentru că a avut activități culturale în cadrul programelor și proiectelor educative aproape zilnic și 51 de lansări de carte. Avem 6.713 cititori înscriși, dintre care 4.775 utilizatori activi, iar pe pagina de Facebook a bibliotecii am avut 579.417 de vizualizări. Anul trecut am participat la diferite programe, cum ar fi Zilele Europene ale Patrimoniului, am avut și târguri de carte, ateliere de lectură, expoziții, spectacole de teatru. Totodată am avut proiecte editoriale proprii, Biblioteca Județeană a continuat să editeze propria revistă de cultură - Bibliotecarii și o parte dintre publicațiile editate de bibliotecă se regăsesc și în colecțiile Bibliotecii Academiei Române, ale Bibliotecii Naționale a României, în rafturile de carte de la Roma (Italia) și Atena (Grecia), Biblioteca Regională 'Lyuben Karavelov' din Ruse (Bulgaria), în biblioteci publice din țară și din județul Giurgiu. Am avut și proiectul Biblioteca și Biserica ortodoxă, pentru donații de carte', a declarat, pentru AGERPRES, Daniela Bardan.

În anul 2025, la Biblioteca Județeană s-au cumulat 6.440 volume din donații, în valoare de 25.994,78 lei.

'Am organizat și Concursuri de poezie, eseu și povestire pentru stimularea creativității copiilor și tinerilor între 8-25 ani. Nu i-am uitat nici pe cei mici pentru care am avut proiectul Biblioteca la grădiniță, unde scriitori locali au citit povești copiilor. În cadrul proiectului Școala la bibliotecă s-au organizat 169 de activități cu 4.484 participanți, cu scopul conștientizării importanței și nevoii de lectură și am continuat să prezentăm noutățile editoriale și în vacanță prin programul Biblioteca de vacanță. Au fost și proiecte derulate în colaborare cu orașul Byala, regiunea Ruse, Bulgaria și Asociația Euroregiunea Danubius, Ruse, Bulgaria, cu activități transfrontaliere în scopul stabilirii de contacte culturale între cetățenii din Giurgiu și Ruse sau proiectul Carte pentru românii din diaspora, un proiect internațional tradițional care crește vizibilitatea bibliotecii și a județului Giurgiu în Europa. Pentru promovarea literaturii am avut și proiecte de lectură în centrele de penitenciare, sau proiectul Cinema la Bibliotecă cu scopul de a aduce arta cinematografică mai aproape de public', a continuat Daniela Bardan.

Și pentru anul 2026, calendarul activităților culturale la Biblioteca Județeană Giurgiu însumează 240 de proiecte și activități, iar Consiliul Județean Giurgiu a asigurat fonduri pentru funcționarea și investițiile Bibliotecii pentru anul 2025 în sumă de 2,39 milioane de lei.

Directorul Bibliotecii 'I. A. Bassarabescu' spune că în această lume în care informația este la un click distanță, s-ar putea crede că rolul bibliotecarului a apus, dar realitatea este exact invers.

'Bibliotecarul a devenit mai necesar ca niciodată, a devenit un facilitator de comunitate, ocupând poziții cheie. Este curator și filtru de informație, este cel ce învață publicul să verifice sursele și cum să găsească informație de calitate, ghidând utilizatorii prin baze de date și resurse digitale complexe. El devine și un manager cultural prin organizarea de evenimente care nu pot fi replicate: lansări de carte, ateliere de scriere creativă și cluburi de lectură. În ceea ce privește atragerea celor mai mici cititori către lectură, am observat că preșcolarii sunt atrași mai ușor dacă le-am oferit cărți noi. Cu toții ne amintim mirosul unic, de neuitat al cărților proaspăt ieșite de sub tipar. Desigur, multe biblioteci rurale au fonduri de carte mai vechi, iar copiii citesc titlurile tradiționale incluse în bibliografia școlară, dar când ajung la sala de lectură a bibliotecii județene cu greu se pot desprinde de cărțile ilustrate abia scoase de sub tipar. Un pas înainte a fost făcut și pentru digitalizarea bibliotecilor rurale pentru că multe, prin programul BIBLIONET, au fost dotate cu calculatoare și internet', a completat Daniela Bardan.

Din cei 6. 713 utilizatori înscriși la Biblioteca Județeană Giurgiu cei mai mulți sunt elevi.

Nu există limită de vârstă pentru a deveni cititor la bibliotecă, de aceea cel mai mic utilizator are 3 ani și cel mai în vârstă este un fost profesor, de 91 de ani.

'Trebuie să recunoaștem că e o tendință la nivel global și cei tineri sunt mai mult atrași de mediul online, ei preferă să citească pe tabletă pe telefon, dar vin la bibliotecă atunci când au lucrări de specialitate sau trebuie să elaboreze diverse lucrări de licență, atestate, unde mediul online nu prea te ajută, pentru că le trebuie bibliografie. Nu există limită de vârstă pentru a deveni cititor la bibliotecă, de aceea, cel mai mic utilizator este o fetiță, în vârstă de 3 ani, care a venit la bibliotecă însoțită de părinți și a care a fost fascinată de cărțile ilustrate de la secția de împrumut copii și cel mai în vârstă cititor este un fost profesor din municipiu, în vârstă de 91 de ani (...) În colecțiile bibliotecii există 216. 144 de volume, vorbim aici de cărți și periodice tipărite, dar deținem și documente audiovizuale și avem și colecții electronice (...) La nivelul județului Giurgiu funcționează 29 de biblioteci, dintre acestea două sunt biblioteci orășenești pentru orașele Mihăilești și Bolintin Vale și 27 biblioteci comunale. În urmă cu doi ani am avut 33 de biblioteci în județ, dar au ajuns la 29 din cauză că bibliotecarii s-au mai pensionat, posturile au rămas vacante și nu au mai fost ocupate (...) Copiii de acolo trebuie să vină la oraș ( ...) Totodată, în mediul rural primăriile fac mai puține achiziții de carte', a declarat, pentru AGERPRES, șef serviciu în cadrul Bibliotecii 'I. A. Bassarabescu' Giurgiu, Otilia Pătruț.

În anul 2025, o singură bibliotecă din mediul rural din județul Giurgiu a făcut achiziție de carte, și anume biblioteca din comuna Florești Stoenești.

'Avem o bibliotecă la Florești cu un fond de carte de aproape 20.000 de volume, avem un bibliotecar special, are o activitate intensă, lucrează cu elevii din școală (...) Eu sunt prin natura mea un om care citește, de aici și aplecarea către cultură (...) Categoric voi fi în continuare apropiat de bibliotecă! Avem șansa să fim mai aproape de București și Biblioteca Centrală Universitară ne-a făcut acum doi ani o donație de carte foarte importantă. Și noi, Primăria, în fiecare an includem sume în buget pentru mărirea fondului de carte, cred că am alocat 50.000 de lei pentru achiziția de carte la biblioteca din localitate în ultimul an de zile', a declarat, pentru AGERPRES, primarul comunei Florești Stoenești, Constantin Dumitru.

Sursa foto: Constantin Dumitru

Biblioteca din Florești Stoenești are aproximativ 500 de utilizatori ai serviciilor sale, copii și pensionari.

Sursa foto: Biblioteca din Florești

'Biblioteca noastră este aproape de școală. Beneficiem de calculatoare prin Programul BIBLIONET și din donații, avem și videoproiector. Primăria ne sprijină, în urmă cu doi ani a fost renovat spațiul, avem rafturi noi, mobilier nou, avem și încălzire iarna. Pentru că tehnologia e cumva înțeleasă greșit, copiii vin mai greu spre bibliotecă, de aceea merg eu cu cărți la grădiniță, la școală, le prezint noile apariții, organizăm concursuri, îi motivez cu anumite cărți pe care le ofer, cu diplome (...) Copiii sunt atrași de cărți noi, cărți de aventură, cumva, scriitorii clasici sunt lăsați puțin în urmă', a declarat, pentru AGERPRES, bibliotecara din Florești, Silvia Crăciun.

Sursa foto: Biblioteca din Florești

Unele biblioteci din județ se confruntă cu lipsa spațiilor, au sedii neîncălzite, achiziția de carte se face mai greu, dar bibliotecarii dedicați găsesc soluții pentru a fi aproape de copii în drumul lor către lectură. AGERPRES/(A, AS, redactor: Camelia Bigan, editor: Karina Olteanu, editor online: Ady Ivaşcu)

Foto: Camelia BIGAN / AGERPRES