Autoritățile din Republica Moldova au decis să introducă, de la 1 iulie, taxe și impozite pentru agenții economici din regiunea separatistă Transnistria, anunță, într-un interviu acordat Agenției Naționale de Presă AGERPRES, vicepremierul pentru reintegrare, Valeriu Chiveri.

Noile taxe percepute de la societățile aflate pe teritoriul din stânga Nistrului vor fi utilizate pentru susținerea populației din regiune, precizează Chiveri.

Vicepremierul moldovean vorbește, în interviu, despre influențele pe care Rusia le are asupra puterii de la Tiraspol, dar și despre modul în care populația din Transnistria își caută din ce în ce mai mult de muncă la Chișinău și în marile orașe din Moldova.

El spune că peste 25.000 de persoane trec zilnic așa-zisa frontieră dintre Transnistria și Republica Moldova pentru a merge la muncă sau la școală.

Valeriu Chiveri recunoaște că 'reintegrarea costă' și speră ca, împreună cu Uniunea Europeană, să fie găsite sursele de finanțare pentru a acoperi nevoile de realipire a Transnistriei la Republica Moldova.

AGERPRES: Domnule Valeriu Chiveri, sunteți vicepremierul Republicii Moldova, responsabil de reintegrarea Transnistriei. Cum percepeți acum relația dintre Chișinău și Tiraspol?

Valeriu Chiveri: Relația este, mai întâi de toate, un dialog și o corespondență de lucru, pe platformele de comunicare existente. Dacă privim în trecutul nu foarte îndepărtat, puteam vorbi despre o gestionare a situației în sensul menținerii păcii și stabilității și excluderii situațiilor de conflict. Acum, prin ultimele acțiuni întreprinse de Guvernul Republicii Moldova, sperăm să avem o dinamică mai mare și cu anumite rezultate vizibile într-o perspectivă nu foarte îndelungată. În același timp, obiectivele părților în conflict rămân diferite. Noi pledăm în continuare pentru respectarea suveranității și integrității teritoriale, deci o soluționare în bază acestui principiu. Cei de la Tiraspol continuă să pledeze pentru statu-quo. Deci, la acest moment, aici suntem.

AGERPRES: Negocierile durează de ceva vreme. Ați simțit că în ultima perioadă s-a făcut vreun pas în față?

Valeriu Chiveri: Negocierile au durat de ceva vreme, adevărat. Acum nu putem vorbi despre negocieri propriu-zise. Este vorba de o comunicare în regim de lucru, fie în formatul existent, 1+1, reprezentanții politici, fie în cadrul grupurilor de lucru teritoriale sau comisiile de unificare, de control, iar, cum spuneam, nu avem un format de negocieri propriu-zise și nu vedem deocamdată elemente de flexibilitate din partea cealaltă de la Tiraspol.

AGERPRES: Există forțe care nu se văd, dar care se opun acestui proces de negociere și de reintegrare a Transnistriei?

Valeriu Chiveri: Forțele acestea se văd foarte bine. În primul rând, trebuie să ținem cont de faptul că regimul de la Tiraspol acționează în tandem cu Rusia, trebuie să o spunem foarte clar. Rusia are o influență mare asupra regiunii, inclusiv prin prezența militară ilegală, prin mesajul și sprijinul politic, dar și prin sprijinul economic și, în special, cel energetic. Din aceste motive, credem că și poziția intransigentă a Tiraspolului este dictată în primul rând de acest sprijin.

AGERPRES: De curând, s-a votat în Parlamentul Republicii Moldova crearea unui fond de convergență care presupune impozitarea firmelor din stânga Nistrului. Cum se va întâmpla acest lucru? Ce efecte va produce acest demers?

Valeriu Chiveri: Spuneam la început că, în ultima perioadă, au fost întreprinse anumite acțiuni care ar trebui să ofere o dinamică tot mai mare, pozitivă, în procesul de reintegrare. M-am referit, în primul rând, la crearea fondului de convergență și excluderea facilităților fiscale de care au beneficiat agenții economici din stânga Nistrului. Acest proces va fi unul treptat, începând cu 1 iulie 2026. Vor fi aplicate taxe pentru valoare adăugată și accize la bunurile accizabile. Este vorba despre alcool, despre produse de tutun și bunuri de lux. Gradual, va fi extins și întreg regimul fiscal va fi unificat la 1 ianuarie 2030. Din aceste fonduri, va fi creat și fondul de convergență. Mecanismul urmează să fie elaborat până la 1 august 2026 și intenționăm să utilizăm aceste fonduri acumulate pentru proiecte sociale și de infrastructură din regiunea transnistreană. Vom lucra activ și cu partenerii noștri. Dorim ca acest fond să fie completat și cu anumite contribuții din partea Uniunii Europene, ca organizație, dar și a statelor membrilor și a partenerilor. Dorim ca, prin acest fond, să creăm condiții care ar ridica nivelul de trai din partea stânga a Nistrului, în special pentru păturile vulnerabile, și ar egala, într-o oarecare măsură, veniturile cu cele pe care le au cetățenii Republicii Moldova care locuiesc pe malul drept.

AGERPRES: Ar putea să presupună acest lucru și o relocare a capacităților de producție din stânga Nistrului către teritoriul constituțional al Republicii Moldova?

Valeriu Chiveri: Nu neapărat. Depinde de întreprindere, depinde de companiile care activează acolo. Dacă vor fi create condiții similare, nu aș vedea care ar fi motivul pentru a fi relocate. Prin acțiunile noastre de a coopta, să spunem așa, întreprinderile din stânga Nistrului pentru a intra în spațiul economic, vamal, fiscal din Republica Moldova, vor fi aceleași condiții de activitate.

AGERPRES: Locuitorii din regiunea respectivă se confruntă cu o situație economică și socială nu prea bună. Ei înțeleg avantajele de care ar putea beneficia în cazul unei reintegrări în teritoriul constituțional și o aderare la Uniunea Europeană?

Valeriu Chiveri: În primul rând, aș vrea să nu dramatizăm situația. Este una complicată, dar nu critică și este generată de stilul deficitar de gestionare a lucrurilor în stânga Nistrului. O economie care s-a bazat pe surse energetice pe gratis nu putea fi funcțională la nesfârșit și am ajuns în situația când acest lucru afectează și nivelul de trai al populației din stânga Nistrului. Apropo, populația de acolo, agenții economici din stânga Nistrului deja beneficiază de acordurile și angajamentele Republicii Moldova în cadrul mai multor organizații internaționale. De exemplu, acordul aprofundat și cuprinzător de liber schimb. Întreprinderile din stânga Nistrului funcționează în aceleași condiții. Un alt exemplu: libera circulație. Cetățenii din stânga Nistrului care au pașapoarte moldovenești fac același lucru ca și cei din dreapta. Deci, aceste beneficii sunt deja vizibile și sunt practice.

Iar faptul că Republica Moldova, prin aplicarea reformelor, susținute de Uniunea Europeană, devine o țară tot mai atractivă pentru cetățeni, indiferent de faptul unde ar locui ei, în stânga Nistrului sau în dreapta Nistrului, este vizibil și avem și date concrete. În fiecare zi, peste 25.000 de cetățeni din stânga Nistrului vin la muncă la Chișinău sau în alte localități din Republica Moldova, la tratament, la educație. Deci am devenit deja un pol de atracție pentru cetățenii noștri și acest lucru va continua. Atâta timp cât Republica Moldova va promova obiectivul strategic de integrare europeană, vor apărea și beneficii tot mai multe și mai multe pentru cetățenii noștri. Și vorbesc și aici despre calitatea serviciilor oferite pentru cetățenii noștri, indiferent de unde ar locui ei, pe malul stâng sau pe malul drept. Anul trecut, în sistemul de asigurări medicale din Republica Moldova, au fost incluși 75.000 de cetățeni ai Republicii Moldova, locuitori din stânga Nistrului. Deci este un număr mare, dacă raportăm la numărul locuitorilor care locuiesc în general în regiune. Estimările noastre spun 350.000.

AGERPRES: Ar putea să fie problema transnistreană o piedică în procesul de aderare a Republicii Moldova la structurile europene?

Valeriu Chiveri: Este o problemă pe care o abordăm cu cea mai mare seriozitate. Ne dorim ca Republica Moldova să devină parte la Uniunea Europeană ca o țară integră. În același timp, înțelegem că aceste două procese, integrarea europeană, pe de o parte, și reintegrarea țării, sunt două procese distincte, paralele, cu calendar și viteze diferite. De ce spun acest lucru? Integrarea în Uniunea Europeană este un proces la fel de complex, dar avem un calendar foarte clar, practic, pe zi, ce trebuie să facem, cum facem, cine face.

În cazul reintegrării țării, lucrurile sunt mai complicate. Nu totul depinde de eforturile noastre, de eforturile Guvernului de la Chișinău. Sunt factori externi foarte importanți care afectează acest proces. În primul rând, vorbesc despre prezența ilegală a forțelor militare ruse pe teritoriul țării. Trebuie să ținem cont și de situația geo-politică regională, de războiul din țara vecină și trebuie să înțelegem că acordul de pace care este în discuții va afecta foarte mult securitatea regională și va afecta într-un fel sau altul și procesul de reglementare. Garanțiile de securitate care sunt iarăși în discuții în Ucraina la fel vor afecta felul în care și cum va fi gestionată această problemă.

AGERPRES: Reintegrarea, dincolo de dimensiunea politică, implică și un efort economico-financiar substanțial. Ați făcut o estimare a costurilor?

Valeriu Chiveri: Suntem într-o dinamică atât de mare că este foarte greu de făcut niște estimări foarte clare. Sunt estimări aproximative. N-aș dori acum să vin cu cifre pentru a nu atrage speculații și discuții inutile la acest subiect, dar trebuie să recunoaștem că reintegrarea costă. Și atunci când am gândit fondul de convergență, ne-am gândit și la faptul că o parte din sursele necesare pentru o reintegrare vor veni din acest fond, inclusiv cu contribuția partenerilor europeni.

AGERPRES: Deci ați avut discuții cu oficialii europeni pentru a suporta o parte din aceste cheltuieli?

Valeriu Chiveri: Am avut discuții la general. Nu suntem la momentul în care am început realizarea acestui proiect. Am făcut un proiect, fondul de convergență. Și nici reintegrarea propriu-zisă nu a luat amploarea în care am putea solicita fonduri adiționale pentru a promova acest deziderat, dar, la general, lucrurile au fost discutate și ne bucurăm că partenerii europeni au perceput sau au primit cu înțelegere aceste solicitări.

AGERPRES: V-ați întors de curând de la Bruxelles, unde ați avut o întrevedere cu alți oficiali europeni. Ați abordat și un plan concret pe tema reintegrării transnistrene?

Valeriu Chiveri: Am vorbit despre viziunea noastră strategică, nu despre un plan concret - în special, ținând cont de faptul că, recent, cum spuneam, pe 30 aprilie a fost votată în Parlament legea cu privire la excluderea facilităților și crearea fondului de convergență. Acestea au fost principalele teme de discuții.

AGERPRES: România a făcut parte dintr-un format de reglementare a conflictului, imediat după încheierea războiului din Transnistria. Credeți că ar putea să joace acum un rol în acest proces?

Valeriu Chiveri: România a jucat tot timpul un rol important în acest proces, chiar dacă nu unul direct, dar prin sprijinirea Republicii Moldova, pentru consolidarea instituțiilor statului, pentru promovarea reformelor, a contribuit la faptul că Republica Moldova, pe malul drept, a devenit o țară mai puternică, mai atractivă, un pol de atracție pentru cetățenii noștri. Deja este un exemplu foarte bun pentru a spune că România a fost tot timpul alături de noi și mai ales că este o țară care înțelege cel mai bine realitățile din Republica Moldova, mentalitatea, ținând cont de trecutul și istoria comună, și limba comună, și cultura, tradițiile. Cât privește un rol pe viitor al României, acum nu vorbim despre un nou format de negocieri, nu avem unul internațional. 5+2 este nefuncțional și deocamdată nu discutăm despre o altă abordare. Nici nu îl folosim pe cel care a existat până nu demult, dar România, ca stat membru al Uniunii Europene, ar putea contribui substanțial la crearea unei percepții corecte vizavi de procesul de reglementare a conflictului transnistrean și e lucrul pe care îl și face, sunt sigur. AGERPRES/(A - redactor: Cristian Lupașcu, editor: Georgiana Tănăsescu, editor online: Simona Aruştei)