Dintre zecile de peșteri care se găsesc în Parcul Național Buila -Vânturarița, cel mai mic din România, Peștera Urșilor este considerată ca fiind printre cele mai frumoase și accesibile, dar puțin explorate, astfel că administratorii ariei și-au propus ca vara aceasta să revitalizeze zona și să o pună mai bine în valoare.

Peștera Urșilor se află pe unul dintre cele mai spectaculoase și pitorești trasee turistice de pe raza comunei Costești, la câteva sute de metri distanță de mult mai cunoscuta peșteră a Liliecilor sau a Sfântului Grigorie Decapolitul din apropierea Mănăstirii Bistrița, care este și rezervație naturală cu o bogată faună cavernicolă.

Ruta pornește din satul Bistrița, în imediata vecinătate a așezământului monahal, ctitorie de la sfârșitul secolului al XV-lea a boierilor Craiovești, urmează firul tumultuos al râului Bistrița prin cheile pe care le taie între pereții calcaroși ai Muntelui Arnota și continuă apoi prin Cheile Costești, până în satul Pietreni.

'O parte din acest traseu face parte și dintr-un traseu tematic - Porțile Parcului Național Buila-Vânturarița: natură și spiritualitate l-am numit noi - un traseu care pleacă din Cheile Bistriței și ajunge în Cheile Costești, pe cealaltă vale. Turistul poate să vadă și natură, dar are parte și de obiective turistice antropice. Plecare este din apropierea Mănăstirii Bistrița, la câțiva kilometri de Mănăstirea Arnota, iar în Pietreni, în satul unde se finalizează traseul de ecoturism, se poate vizita Schitul 44 de Izvoare. Ca obiective naturale, putem vedea primăvara ghiocei - este chiar o poiană cu ghiocei în zona Priboi - garofița de stâncă și, dacă suntem norocoși, chiar și animale mari, cum ar fi capra neagră spre exemplu', ne explică Magdalena Popescu, biolog în cadrul Administrației Parcului Național Buila-Vânturarița și ghidul nostru pentru o zi.

La Peștera Urșilor se ajunge după aproximativ un kilometru de la intrarea pe Cheile Bistriței. Săpată de apă în peretele stâncos, caverna nu prezintă însă structuri minerale spectaculoase, dar oferă alte atracții deosebite pentru speologi și pentru turiști, impresionantă fiind în special dimensiunea portalului, spun reprezentanții Parcului Național.

'La Peștera Urșilor este impresionantă intrarea, care este foarte înaltă, de 35 de metri. Galeria nu este foarte mare, nu are decât vreo 400 de metri care se pot parcurge cu ușurință, după care se îngustează. A fost săpată de râul Bistrița și nu are stalactite și stalagmite, iar colonii de lilieci nu prea sunt. Sunt doar câteva exemplare răzlețe, pe perioada verii, care se adăpostesc aici. Ce caută turiștii? Cred că în primul rând ineditul. De obicei nu vin aici cu ghid, vin singuri. Sunt puțini cei care solicită însoțire și li se pare așa, o experiență inedită, să exploreze o peșteră. Sunt apoi o mulțime de microorganisme care pot fi studiate. Fauna cavernicolă e foarte interesantă și puțin studiată, plus că și microclimatul peșterii bănuiesc că prezintă interes', adaugă biologul parcului vâlcean.

Accesul către peșteră se face pe o potecă ce urcă aproximativ 50 de metri față de nivelul râului și, în prezent, este destul de anevoios pentru vizitatorii care nu sunt echipați cel puțin cu bocanci, întrucât balustrada din lemn s-a rupt și există pericol de alunecare.

Administratorii parcului spun că au în plan ca vara aceasta să refacă zona pentru a crește numărul vizitatorilor la acest important obiectiv turistic al zonei.

'Poteca a fost amenajată în urmă cu câțiva ani buni și necesită lucrări de reparație. Ne propunem în vara aceasta să reparăm treptele și mâna curentă pe potecă, într-un parteneriat între administrația parcului și Asociația Kogayon. Este un obiectiv vizitat din zonă și oamenii urcă frecvent la această peșteră. Sunt câteva sute de turiști care ajung vara în această zonă, iar unul dintre motivele pentru care am preferat să atragem traficul turistic la această peșteră a fost faptul că în Peștera Liliecilor sunt multe colonii de lilieci și ne dorim să le dăm puțină liniște ca să se refacă numărul lor', a mai spus Magdalena Popescu.

În interiorul peșterii s-au descoperit și vestigii istorice ce datează încă din Neolitic și până în perioada medievală, dar și fosile de urși preistorici (Ursus spelaeus), de unde probabil vine și denumirea ei.

Parcul Național Buila-Vâturarița a fost înființat în 2004, are o suprafață de 4.186 de hectare și este situat în sudul Munților Căpățânii, pe raza localităților Băile Olănești, Bărbătești și Costești.

Turiștii au la dispoziție mai multe trasee turistice și tematice, precum și numeroase zone de escaladă pe cheile pe care, de-a lungul timpului, râurile Bistrița, Costești, Cheia și Olănești le-au săpat în munte, între acestea Cheile Bistriței remarcându-se ca fiind cel mai îngust canion de calcar din țară.

De asemenea, în Parcul Național Buila-Vânturarița sunt aproximativ 100 de peșteri, dintre care zece sunt declarate arii protejate în baza Legii 5/2000, plus numeroase rezervații naturale, între care Muzeul Trovanților tot în comuna Costești sau Mlaștina Mosoroasa din stațiunea Băile Olănești. AGERPRES/(AS - redactor: Ramona Dincă, editor: Irina Poenaru, editor online: Irina Giurgiu)