Fostul președinte sud-coreean Yoon Suk Yeol a fost condamnat miercuri în apel la șapte ani de închisoare pentru obstrucționarea justiției, o pedeapsă mai grea decât cei cinci ani pronunțați în primă instanță, relatează AFP.

Aflat în prezent în închisoare, fostul șef de stat în vârstă de 65 de ani a fost condamnat la închisoare pe viață în februarie pentru 'insurecție', pentru că a încercat să impună legea marțială în Coreea de Sud în decembrie 2024 și pentru că a trimis armata la Parlament pentru a reduce legislativul la tăcere. El a făcut apel la această sentință.

Condamnarea pronunțată miercuri de Înalta Curte de Justiție din Seul se referă la un alt aspect al aceluiași caz.

'Instanța îl condamnă pe inculpat la șapte ani de închisoare', a declarat un judecător de la Înalta Curte din Seul, descriind acțiunile lui Yoon ca fiind 'absolut reprobabile'.

O instanță inferioară l-a condamnat la cinci ani de închisoare în ianuarie, după ce a stabilit că Yoon Suk Yeol a folosit agenți ai serviciului prezidențial de securitate pentru a obstrucționa propria arestare.

Ambele părți au făcut apel: Yoon a susținut că mandatele de arestare împotriva sa se bazau pe o 'anchetă ilegală', iar procurorii speciali au susținut că pedeapsa ar trebui să fie de zece ani având în vedere 'gravitatea' acuzațiilor aduse împotriva sa.

'Inculpatul nu numai că a încercat să obstrucționeze executarea legală a mandatelor de către procurori și alții', dar 'a și dat instrucțiuni ilegale funcționarilor serviciului prezidențial de securitate, care sunt funcționari publici naționali, încercând să-i folosească ca și cum ar fi fost gărzi private pentru protecția sa personală', a declarat judecătorul curții de apel miercuri.

Într-un al treilea caz împotriva sa, parchetul sud-coreean a cerut vineri o pedeapsă de 30 de ani de închisoare pentru Yoon Suk Yeol pentru 'acțiuni în beneficiul inamicului'. Fostul președinte a fost acuzat de data aceasta că a ordonat trimiterea de drone cu pliante de propagandă deasupra Phenianului în octombrie 2024, în scopul de a declanșa un incident armat care i-ar fi servit drept pretext pentru a impune legea marțială. AGERPRES/(AS - redactor: Mihaela Moise, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Andreea Lăzăroiu)