Parlamentul European și-a adoptat marți poziția de negociere privind viitorul buget multianual al UE pentru perioada 2028-2034, indică un comunicat difuzat pe website-ul legislativului UE.

Potrivit raportului interimar al Parlamentului European, elaborat de eurodeputații Siegfried Mureșan (grupul PPE) și Carla Tavares (grupul S&D) și aprobat de plenul PE cu 370 de voturi pentru, 201 împotrivă și 84 abțineri, bugetul european pe perioada 2028-2034 ar trebui să fie stabilit la 1,27% din venitul național brut (VNB) al Uniunii Europene, fără a include în plafoanele bugetare rambursarea datoriei pentru fondul de redresare NextGenerationEU (NGEU), echivalent cu 0,11% din VNB.

Deputații europeni propun o majorare cu circa 10% a cifrelor prevăzute în propunerea Comisiei Europene din iulie 2025. Majorarea ar urma să fie distribuită uniform între cele trei rubrici bugetare ce sprijină prioritățile Uniunii Europene (excluzând administrația și agențiile) și ar reduce, astfel, presiunile inflaționiste.

Aceasta reprezintă o creștere nominală de 175,11 miliarde de euro (prețuri constante din 2025) sau 197,30 miliarde de euro (prețuri curente) comparativ cu propunerea Comisiei, excluzând plata datoriei pentru NGEU. Parlamentul European propune un buget total de 1.780 miliarde de euro (prețuri constante din 2025), adică 2.010 miliarde de euro (prețuri curente), pentru a finanța prioritățile politice și obiectivele strategice ale UE.

Membrii PE subliniază că următorul buget european pe termen lung trebuie să rămână un instrument de investiții care să sprijine politicile, cetățenii, regiunile, companiile și întreprinderile mici și mijlocii (IMM-urile) din Uniunea Europeană. De asemenea, el trebuie să asigure o valoare adăugată europeană comparativ cu cheltuielile de la nivel național. Deputații europeni se opun ferm oricărei renaționalizări, resping abordarea 'A la carte' și atenționează că modelul Comisiei Europene 'un singur plan pentru fiecare stat membru' ar putea slăbi politicile UE, ar reduce transparența și ar crea concurență între beneficiari.

Eurodeputații cer politici de impact, finanțate adecvat, cu sume distincte alocate politicilor din cadrul planurilor de parteneriat național și regional, inclusiv pentru politica agricolă comună și politica în domeniul pescuitului, dar și pentru regiunile ultraperiferice, politica de coeziune, Fondul Social European și afacerile interne. Deputații europeni subliniază totodată că autoritățile regionale și locale ar trebui să fie implicate pe deplin în planificarea și aplicarea programelor.

De asemenea, europarlamentarii salută propunerea Comisiei Europene de a dubla fondurile alocate competitivității, apărării, inovării, tranziției digitale și tranziției verzi, infrastructurii, sănătății, educației și culturii. Ei cer să se acorde mai mult sprijin programelor esențiale precum Fondul european pentru competitivitate, Orizont Europa, Mecanismul pentru interconectarea Europei, Erasmus+, AgoraEU și mecanismul de protecție civilă și cer să se prevadă fonduri specifice pentru acțiunile legate de EU4Health (sănătate) și LIFE (mediu) în cadrul Fondului European pentru Competitivitate.

PE sprijină alocarea de resurse suplimentare pentru acțiunile externe, dar consideră că nivelul propus nu este suficient și solicită să se consolideze finanțarea prevăzută pentru extinderea Uniunii, dezvoltare, sprijinirea Ucrainei, cooperarea multilaterală și ajutorul umanitar.

Deputații europeni accentuează că simplificarea nu trebuie să afecteze transparența, responsabilitatea sau controlul democratic. Ei atenționează că utilizarea generalizată a finanțării nelegate de costuri ar putea crea dificultăți pentru procesele de audit. Raportul subliniază și că respectarea valorilor UE și a statului de drept reprezintă o condiție prealabilă pentru a putea accesa fondurile europene și că beneficiarii finali nu ar trebui penalizați în caz că guvernele lor încalcă statul de drept.

În plus, eurodeputații reafirmă angajamentul ferm al Parlamentului European de a introduce noi resurse proprii pentru a rambursa datoriile legate de NextGenerationEU și pentru a finanța bugetul. Ei susțin abordarea de tip 'pachet' propusă de Comisie și subliniază și subliniază că, odată cu adoptarea noului cadru financiar multianual, ar trebui adoptate și noi surse de venituri, care să genereze anual circa 60 de miliarde de euro. Dacă unele propuneri nu vor fi acceptate, membrii PE propun câteva alternative: un impozit pe serviciile digitale, un impozit pe jocurile de noroc online, extinderea mecanismului de ajutare a emisiilor de dioxid de carbon la frontieră (CBAM) sau un impozit pe câștigurile de capital obținute din criptoactive.

'Prin votul de astăzi, Parlamentul European dă tonul în ceea ce privește ambiția și calendarul negocierilor. Am adoptat o poziție fermă cu privire la următorul buget, echilibrând prioritățile noi și tradiționale cu o creștere moderată de 10%. Solicităm Consiliului European să își intensifice eforturile, să avanseze analiza propunerilor noastre și să convină asupra unui buget solid și oportun. Suntem pregătiți să ne implicăm,',' a declarat co-raportorul Siegfried Mureșan.

'Politica agricolă comună, fondurile de coeziune, Orizont Europa, Erasmus+ - acestea nu sunt relicve ale trecutului, ci coloana vertebrală a solidarității europene și formatorii viitorului nostru. Ambiția fără resurse este goală, motiv pentru care am adoptat o poziție puternică cu privire la următorul buget, echilibrând prioritățile noi și tradiționale cu o creștere moderată și cu resurse proprii noi, autentice'', a spus co-raportoarea Carla Tavares. Potrivit acesteia, acum îi revine Consiliului European să se bazeze pe propunerile PE și să asigure un buget ''solid și oportun, care să funcționeze pentru regiuni, pentru beneficiari și pentru oameni'.

PE și-a stabilit în mai 2025 prioritățile pentru bugetul UE post-2027. Comisia Europeană a prezentat în iulie 2025 propunerea sa pentru următorul buget pe termen lung al Uniunii. AGERPRES/(AS - redactor: Tudor Martalogu, editori online: Adrian Dădârlat, Irina Giurgiu)