Parlamentul European și-a adoptat poziția de negociere privind viitorul buget multianual al UE
Parlamentul European și-a adoptat marți poziția de negociere privind viitorul buget multianual al UE pentru perioada 2028-2034, indică un comunicat difuzat pe website-ul legislativului UE.
Potrivit raportului interimar al Parlamentului European, elaborat de eurodeputații Siegfried Mureșan (grupul PPE) și Carla Tavares (grupul S&D) și aprobat de plenul PE cu 370 de voturi pentru, 201 împotrivă și 84 abțineri, bugetul european pe perioada 2028-2034 ar trebui să fie stabilit la 1,27% din venitul național brut (VNB) al Uniunii Europene, fără a include în plafoanele bugetare rambursarea datoriei pentru fondul de redresare NextGenerationEU (NGEU), echivalent cu 0,11% din VNB.
Deputații europeni propun o majorare cu circa 10% a cifrelor prevăzute în propunerea Comisiei Europene din iulie 2025. Majorarea ar urma să fie distribuită uniform între cele trei rubrici bugetare ce sprijină prioritățile Uniunii Europene (excluzând administrația și agențiile) și ar reduce, astfel, presiunile inflaționiste.
Aceasta reprezintă o creștere nominală de 175,11 miliarde de euro (prețuri constante din 2025) sau 197,30 miliarde de euro (prețuri curente) comparativ cu propunerea Comisiei, excluzând plata datoriei pentru NGEU. Parlamentul European propune un buget total de 1.780 miliarde de euro (prețuri constante din 2025), adică 2.010 miliarde de euro (prețuri curente), pentru a finanța prioritățile politice și obiectivele strategice ale UE.
Membrii PE subliniază că următorul buget european pe termen lung trebuie să rămână un instrument de investiții care să sprijine politicile, cetățenii, regiunile, companiile și întreprinderile mici și mijlocii (IMM-urile) din Uniunea Europeană. De asemenea, el trebuie să asigure o valoare adăugată europeană comparativ cu cheltuielile de la nivel național. Deputații europeni se opun ferm oricărei renaționalizări, resping abordarea 'A la carte' și atenționează că modelul Comisiei Europene 'un singur plan pentru fiecare stat membru' ar putea slăbi politicile UE, ar reduce transparența și ar crea concurență între beneficiari.
Eurodeputații cer politici de impact, finanțate adecvat, cu sume distincte alocate politicilor din cadrul planurilor de parteneriat național și regional, inclusiv pentru politica agricolă comună și politica în domeniul pescuitului, dar și pentru regiunile ultraperiferice, politica de coeziune, Fondul Social European și afacerile interne. Deputații europeni subliniază totodată că autoritățile regionale și locale ar trebui să fie implicate pe deplin în planificarea și aplicarea programelor.
De asemenea, europarlamentarii salută propunerea Comisiei Europene de a dubla fondurile alocate competitivității, apărării, inovării, tranziției digitale și tranziției verzi, infrastructurii, sănătății, educației și culturii. Ei cer să se acorde mai mult sprijin programelor esențiale precum Fondul european pentru competitivitate, Orizont Europa, Mecanismul pentru interconectarea Europei, Erasmus+, AgoraEU și mecanismul de protecție civilă și cer să se prevadă fonduri specifice pentru acțiunile legate de EU4Health (sănătate) și LIFE (mediu) în cadrul Fondului European pentru Competitivitate.
PE sprijină alocarea de resurse suplimentare pentru acțiunile externe, dar consideră că nivelul propus nu este suficient și solicită să se consolideze finanțarea prevăzută pentru extinderea Uniunii, dezvoltare, sprijinirea Ucrainei, cooperarea multilaterală și ajutorul umanitar.
Deputații europeni accentuează că simplificarea nu trebuie să afecteze transparența, responsabilitatea sau controlul democratic. Ei atenționează că utilizarea generalizată a finanțării nelegate de costuri ar putea crea dificultăți pentru procesele de audit. Raportul subliniază și că respectarea valorilor UE și a statului de drept reprezintă o condiție prealabilă pentru a putea accesa fondurile europene și că beneficiarii finali nu ar trebui penalizați în caz că guvernele lor încalcă statul de drept.
În plus, eurodeputații reafirmă angajamentul ferm al Parlamentului European de a introduce noi resurse proprii pentru a rambursa datoriile legate de NextGenerationEU și pentru a finanța bugetul. Ei susțin abordarea de tip 'pachet' propusă de Comisie și subliniază și subliniază că, odată cu adoptarea noului cadru financiar multianual, ar trebui adoptate și noi surse de venituri, care să genereze anual circa 60 de miliarde de euro. Dacă unele propuneri nu vor fi acceptate, membrii PE propun câteva alternative: un impozit pe serviciile digitale, un impozit pe jocurile de noroc online, extinderea mecanismului de ajutare a emisiilor de dioxid de carbon la frontieră (CBAM) sau un impozit pe câștigurile de capital obținute din criptoactive.
'Prin votul de astăzi, Parlamentul European dă tonul în ceea ce privește ambiția și calendarul negocierilor. Am adoptat o poziție fermă cu privire la următorul buget, echilibrând prioritățile noi și tradiționale cu o creștere moderată de 10%. Solicităm Consiliului European să își intensifice eforturile, să avanseze analiza propunerilor noastre și să convină asupra unui buget solid și oportun. Suntem pregătiți să ne implicăm,',' a declarat co-raportorul Siegfried Mureșan.
'Politica agricolă comună, fondurile de coeziune, Orizont Europa, Erasmus+ - acestea nu sunt relicve ale trecutului, ci coloana vertebrală a solidarității europene și formatorii viitorului nostru. Ambiția fără resurse este goală, motiv pentru care am adoptat o poziție puternică cu privire la următorul buget, echilibrând prioritățile noi și tradiționale cu o creștere moderată și cu resurse proprii noi, autentice'', a spus co-raportoarea Carla Tavares. Potrivit acesteia, acum îi revine Consiliului European să se bazeze pe propunerile PE și să asigure un buget ''solid și oportun, care să funcționeze pentru regiuni, pentru beneficiari și pentru oameni'.
PE și-a stabilit în mai 2025 prioritățile pentru bugetul UE post-2027. Comisia Europeană a prezentat în iulie 2025 propunerea sa pentru următorul buget pe termen lung al Uniunii. AGERPRES/(AS - redactor: Tudor Martalogu, editori online: Adrian Dădârlat, Irina Giurgiu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
VIDEO Canada: Premierul Carney critică proiectul de referendum separatist din Alberta
Premierul canadian Mark Carney a calificat luni la Ottawa drept un 'bluf foarte periculos' proiectul de referendum privind independența provinciei petroliere Alberta, asupra căruia alegătorii vor trebui să se pronunțe în luna octombrie, notează AFP. Susținător al unității Canadei, Mark Carney a comparat această consultare cu refe
Lavrov i-a comunicat lui Rubio decizia Rusiei de a ataca situri de la Kiev legate de armată (MAE rus)
Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, l-a informat luni pe secretarul de stat american Marco Rubio despre decizia Moscovei de a lansa atacuri asupra unor situri din Kiev legate de armata ucraineană, a anunțat Ministerul rus de Externe, consemnează Reuters și AFP. Potrivit unui comunicat de pe site-ul ministerului, Lavrov i-a spus lui Rubio
Iran: Președintele a ordonat redeschiderea accesului la internetul internațional
Președintele iranian, Masoud Pezeshkian, a emis un ordin de redeschidere a accesului la internet internațional, a relatat luni presa de stat iraniană, citând un oficial, consemnează Reuters. Reautorizarea accesului la net vine după o întrerupere de aproape 90 de zile, pe fondul războiului cu SUA și Israel. Anunțul a fost făcut de ș
Un plan prevede ca Iranul să redeschidă strâmtoarea Ormuz la 30 de zile după un acord cu SUA de încetare a ostilităților (media)
SUA și Iranul discută un plan de deschidere a strâmtorii Ormuz la circa 30 de zile după ce vor ajunge la un acord pentru a pune capăt ostilităților, a relatat luni ziarul Nikkei, citând o sursă diplomatică din Orientul Mijlociu, transmite Reuters. Iranul va proceda la eliminarea minelor din strâmtoare într-o perioadă de
Italia: Un tânăr de 22 de ani a fost arestat sub bănuiala că pregătea un atac în numele organizației Stat Islamic
Poliția din Reggio Emilia și Bologna a arestat un bărbat italian în vârstă de 22 de ani de origine marocană, acuzat că a încercat să facă recrutări în scop terorist, inclusiv terorism internațional, au indicat luni surse judiciare citate de ANSA. Potrivit anchetatorilor, săptămâna trecută tânărul și-ar fi ex
Spania: Felipe Gonzalez, figură istorică a stângii, cere organizarea de alegeri anticipate
Fostul premier socialist spaniol Felipe Gonzalez a făcut apel luni la organizarea de alegeri legislative anticipate, la câteva zile după ce justiția a anunțat că unul dintre succesorii săi, José Luis Rodriguez Zapatero, este urmărit penal pentru trafic de influență, o premieră în Spania, relatează AFP. Următoarele alegeri su
Poliția cehă reține un înalt ierarh rus care avea în automobil o substanță suspectă
Poliția cehă l-a reținut duminică pe mitropolitul ortodox rus Hilarion, în automobilul căruia s-au găsit la un control patru recipiente cu o substanță albă, au anunțat luni reprezentanții fostului ierarh, conform AFP. Pe contul de Telegram al lui Hilarion a apărut un comunicat în care se precizează că polițiștii din Cehia au găsit
Bolivia: Pe fondul crizei politico-economice în creștere, șeful statului își reduce la jumătate salariul
Președintele bolivian Rodrigo Paz a declarat luni că își va reduce la jumătate salariul și la fel pe cel al miniștrilor din cabinet, pe fondul crizei politice în creștere, marcată de proteste și apeluri la demisia șefului statului, relatează Reuters. Vorbind la un eveniment din Sucre, capitala constituțională a țării, Rodrigo Paz a
Xi Jinping se pronunță pentru întărirea cooperării cu Serbia, cu prilejul unei vizite a lui Aleksandar Vucic la Beijing
Președintele chinez Xi Jinping a făcut apel luni la o întărire a cooperării cu Serbia în domeniile inteligenței artificiale, energiei și infrastructurilor, pe marginea vizitei în China a omologului său sârb, Aleksandar Vucic, relatează AFP. ''Cele două părți ar trebui să-și sporească cooperarea în noile se
Guvernul Cehiei încearcă să impună reguli mai stricte pentru refugiații ucraineni
Guvernul de la Praga a aprobat luni o modificare legislativă care ar impune reguli mai stricte pentru refugiații ucraineni din Cehia, afirmând că reacționează astfel la abuzul unor refugiați de ajutoarele primite și la impresia cetățenilor cehi că sunt dezavantajați față de ucraineni, transmite Reuters. Propunerile guvernului trebuie &ic
Finlanda: Reuniune a autorităților pentru discutarea amenințării în creștere a dronelor
Prim-ministrul finlandez Petteri Orpo a convocat luni o reuniune pentru a discuta despre modul de a gestiona incursiunile dronelor străine, într-un context de îngrijorare privind o eventuală intruziune în spațiul aerian al țării sale, relatează AFP. Mai multe drone ucrainene rătăcite s-au prăbușit în Finlanda din luna m
Cuba pune la îndoială ''obiectivitatea'' șefei diplomației UE în legătură cu criza economică din insulă
Cuba a pus luni sub semnul întrebării ''obiectivitatea'' șefei diplomației UE, Kaja Kallas, în ce privește criza economică și energetică care afectează insula comunistă, aflată sub o presiune crescândă din partea Statelor Unite, relatează AFP. Kallas a cerut joi, în cadrul unei conferințe de presă la Ciu
SUA: DoJ cere iarăși ridicarea unui ordin de interdicție asupra construcției sălii de bal de la Casa Albă
Departamentul Justiției a solicitat din nou unei curți federale să ridice un ordin de interdicție care împiedica continuarea construcțiilor la sala de bal de la Casa Albă dorită de președintele Donald Trump, afirmând că un atac armat de sâmbătă din afara reședinței prezidențiale arată o nevoie urgentă de ameliorare a securității, relatează Reuters.
Moscova avertizează diplomații și cetățenii străini să plece din Kiev, deoarece urmează lovituri
Rusia i-a avertizat luni pe diplomații și cetățenii străini să plece din capitala Ucrainei, deoarece va urma o serie de lovituri, transmit Reuters și AFP. Ministerul de externe de la Moscova a precizat că atacurile ruse vor viza centre de decizie, puncte de comandă și instalații ale industriei de apărare din Kiev. Nu a fost menționat momentul
Doi miniștri israelieni cer intensificarea războiului din Liban
Doi miniștri israelieni de extremă dreapta au cerut luni intensificarea războiului împotriva Hezbollahului pro-iranian în Liban, pe fondul negocierilor în curs pentru oprirea conflictului din Orientul Mijlociu, transmite AFP. Unul dintre cei doi a pledat pentru ocuparea mai multor teritorii, iar celălalt pentru un atac dur asupra Beirutului.