Europa are probabil mai multă nevoie de Ucraina decât invers în materie de apărare și, prin urmare, ar trebui să-și pună întrebări despre apartenența acesteia la Uniunea Europeană și NATO, a declarat marți președintele finlandez Alexander Stubb, relatează AFP.

'Mai degrabă decât să credem că Ucraina are nevoie de Europa, poate ar trebui să ne gândim că noi, în Europa, avem mai multă nevoie de Ucraina. Este cea mai mare, cea mai eficientă și cea mai modernă armată din Europa', a declarat el în cadrul unei conferințe de presă comune cu omologul său eston, Alar Karis.

Europa și-a consolidat capacitățile de apărare în fața invaziei ruse în Ucraina, care durează deja de peste patru ani, și a 'atacurilor hibride' imputate Moscovei împotriva țărilor europene, în special prezumtive acte de sabotaj, de dezinformare și incidente implicând drone.

'Trebuie să începem să ne întrebăm serios în ce măsură Europa are cu adevărat nevoie de Ucraina, fie că este vorba de aderarea acesteia la UE sau la NATO', a adăugat Stubb.

Lideri europeni au temperat recent avântul Kievului privind aderarea rapidă a Ucrainei la UE, în pofida apelurilor insistente ale președintelui său, Volodimir Zelenski.

Kievul presează partenerii europeni să accelereze aderarea sa la UE, după ce Ucraina a obținut oficial statutul de țară candidată în decembrie 2023.

Cât privește NATO, președintele american Donald Trump se opune aderării Ucrainei la Alianța Nord-Atlantică.

Referitor la conflictul din Ucraina, președintele finlandez a apreciat că 'în ultimele patru luni, Ucraina s-a descurcat mult mai bine decât Rusia'.

'Numărul soldaților morți și răniți a crescut la 30.000-35.000 pe lună de partea rusă, cu un raport al pierderilor de 1 ucrainean la 5 ruși', declară el.

În plus, 'Ucraina are de acum capacitatea de a lansa mai multe rachete și drone asupra Rusiei decât invers. Ritmul în care avansează Rusia este în realitate minim, cu un cost de aproximativ 250 de morți pe kilometru pătrat', a adăugat președintele finlandez.

În același timp, cei doi președinți au admis că unele livrări de echipamente din SUA în Europa sunt întârziate de războiul din Orientul Mijlociu, potrivit Reuters.

Președintele finlandez a afirmat că o parte din stocurile americane sunt livrate în alte părți din cauza războiului din Iran, dar nu consideră că ar fi ceva îngrijorător pentru Finlanda.

La rândul său, liderul Estoniei a declarat că țara sa a fost informată cu privire la întârzierile legate de sistemele de rachete HIMARS.

'Este un semnal că atât în Estonia, cât și în Europa în general ar trebui să ne dezvoltăm industria de apărare mult, mult mai repede', a declarat Alar Karis.

Așa cum a relatat Reuters în 16 aprilie, citând surse familiarizate cu această problemă, oficiali americani i-au informat pe unii dintre omologii lor europeni, inclusiv din țările baltice și din Scandinavia, că unele livrări de arme contractate anterior vor fi probabil amânate, întrucât războiul din Orientul Mijlociu epuizează stocurile de armament. AGERPRES/(AS - redactor: Lilia Traci, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Irina Giurgiu)