În ultimii ani, la fel ca în toată țara, și în județul Vaslui bibliotecile publice s-au închis în număr mare, lăsând comunitățile locale, în special cele rurale, fără unul dintre reperele culturale importante. Cărțile, în trecut prețuite, îngrijite cu drag și oferite unui public dornic de informație, au ajuns să fie în cazurile cele mai bune simple obiecte de inventar, lucruri de care oamenii se descotorosesc prea ușor.

În Vaslui sunt 86 de unități administrativ-teritoriale, iar în anul 2020 erau în județ 71 de biblioteci publice. Acum sunt scriptic 55 de astfel de instituții, dar funcționează efectiv doar 35, o parte având program parțial.

După cum spune directorul Bibliotecii Județene ''Nicolae Milescu Spătarul'' Vaslui, Gelu Bichineț, la amploarea fenomenului a contribuit în principal nivelul scăzut de salarizare în rândul bibliotecarilor. Cu lefuri situate mult sub medie și puși în situația de a coordona instituții care nu primeau mai deloc fonduri din partea autorităților locale, o parte dintre bibliotecari s-au orientat către alte domenii mai bine plătite, iar acest lucru a însemnat în multe dintre cazuri închiderea bibliotecilor.

Foto: Biblioteca Judeţeană „Nicolae Milescu Spătarul” Vaslui / Facebook.com

''Cel mai important lucru care a contribuit la această situație dezastruoasă este reprezentat de salarizare. Din 2018, nu a mai fost nicio creștere salarială. Un bibliotecar cu gradul 1A, cea mai înaltă treaptă de salarizare dintr-o bibliotecă publică, are în mână aproximativ 3.800-4.000 de lei. Acum doi ani succesivi au venit ordonanțele cu reducerile salariale, 'trenulețele' acelea care calcă totul în picioare, la care se adaugă și inflația și toate celelalte aspecte. Mai mult decât atât, în primării nu s-au mai făcut angajări. În primării au fost creșteri salariale. Este firesc ca un bibliotecar să migreze către aparatul primăriei și să renunțe la meseria de bibliotecar. Una este să fii angajatul primăriei și să iei 5.000-6.000 de lei net și alta este să stai în bibliotecă și să ai un salariu mult mai mic. Mai e un aspect. Când ai bibliotecari care chiar îndrăgesc această meserie și ei constată că an de an bugetul pe care îl primesc pentru achiziții de documente este în mod constant zero, le este rușine să stea în fața utilizatorilor fără să le ofere nicio noutate în afara cărților pe care le primesc prin donație sau prin redistribuire de la bibliotecile publice mari cum este Biblioteca Județeană sau celelalte două biblioteci municipale. Atunci, oamenii nu au găsit altceva de făcut decât să pună capul în pământ și să încerce să își găsească o altă ocupație'', a declarat, pentru AGERPRES, Gelu Bichineț.

După cum susține directorul bibliotecii județene, organigramele din ce în ce mai restrânse de la nivelul primăriilor i-au determinat pe edili să traseze sarcini în plus bibliotecarilor care, pe lângă meseria lor de bază, au început să devină agenți agricoli, lucrători la starea civilă, asistenți sociali și chiar lucrători în serviciul contabilitate. Așa a început declinul bibliotecilor.

''Oamenii aceștia dacă stau trei zile din cinci în primărie și două zile merg și au un program redus în bibliotecă cum să formeze deprinderea pentru citit? În ce măsură tu oferi niște servicii pentru comunitatea ta și dai acces egal locuitorilor la cultură și educație? Bibliotecile școlare sunt insuficiente și de regulă sunt axate doar pe lucrări din bibliografia școlară, pe când biblioteca publică are un caracter enciclopedic și ca atare acolo trebuie să-și găsească sursa de informare și documentare orice cetățean. Ori lucrul acesta nu-i interesează pe edili, nu-i interesează nici pe guvernanți și nu-i interesează nici pe parlamentari'', afirmă Bichineț.

O astfel de situație s-a înregistrat în comuna Solești, unde biblioteca publică a fost desființată în urmă cu câțiva ani, atunci când bibliotecara a ales să lucreze la Registrul Agricol din cadrul primăriei. Instituția a fost reînființată în 2024, cu eforturi susținute din partea autorităților locale.

Foto: (c) Loredana Ciobanu / AGERPRES

''Ar fi fost păcat ca într-o comună unde chiar punem accent pe tot ce înseamnă cultură și avem oameni dedicați, să nu fie o bibliotecă. În orice direcție ar evolua societatea, oricât de mare ar ajunge gradul de dezvoltare, omul se va întoarce la carte, la informația de bază oferită de documentul scris. Văd acest lucru la elevi, care chiar dacă sunt tentați de ceea ce le oferă internetul, vor să afle și e scris în cărți. De aceea, am încercat să găsim soluții pentru reînființarea bibliotecii comunale'', spune primarul comunei Solești, Mona Bujor.

Cel care se ocupă acum de coordonarea activității în cadrul bibliotecii este Costel Adam, directorul Căminului Cultural din Solești și coordonator al Ansamblului ''Soleștenii'', un om care și-a dedicat cea mai mare parte din viață susținerii activităților culturale. Povestește cum ani la rând după desființarea bibliotecii, cărțile au ajuns să stea părăsite într-un dispensar și abia apoi, după câțiva ani buni, s-a reușit ''salvarea'' lor.

Foto: Costel Adam / Facebook.com

''În anul 2024 am luat-o de la zero. Am mutat cărțile în clădirea fostei școli din Satu Nou, care nu mai funcționa. Este vorba despre mai bine de 8.500 de volume. Deși nu sunt de specialitate, am reușit să pun la punct biblioteca, am așezat carte cu carte și la finalul anului a avut loc inaugurarea. La bibliotecă vin cu precădere elevi, organizăm activități culturale, am avut și lansări de carte'', povestește Costel Adam.

În alte comune, păstrarea în viață a bibliotecilor publice a fost imposibilă. La Ivănești, bunăoară, instituția s-a închis odată cu ieșirea la pensie a bibliotecarei. Nu s-au mai găsit bani pentru continuarea activității. Pe post nu a mai fost angajat nimeni, iar cărțile au fost mutate la biblioteca unei școli.

''Din păcate, la noi în comună nu mai avem post de bibliotecar. Doamna care a lucrat ca bibliotecar angajat în cadrul primăriei a ieșit la pensie și de atunci nu am mai avut acest post. Pentru comunitatea noastră este o pierdere, fără îndoială, normal că totul era altfel înainte. Chiar dacă biblioteca nu mai funcționează ca instituție de sine stătătoare, am reușit măcar să păstrăm volumele și să le transferăm către biblioteca mare de la școală'', admite primarul comunei Ivănești, Vasile Novac.

Printre cetățenii din Ivănești părerile privind desființarea bibliotecii sunt împărțite. În timp ce unii cred că informația pe care o găsesc 'la liber' pe internet le este suficientă, alții duc lipsa locului în care își hrăneau mintea răsfoind paginile unei cărți.

Astfel, bibliotecarii, odinioară respectați și considerați repere în viața comunităților, persoane care puneau umărul la formarea culturală a oamenilor, și-au pierdut în mare parte menirea.

''Bibliotecarul actual nu mai este acel pol. El reprezintă o anexă a primăriei, reprezintă un om bun la toate, persoana care poate înlocui oricând pe oricine și în niciun caz nu mai reprezintă persoana către care copiii să se îndrepte cu drag, persoana care lucrează într-un loc binecuvântat de Dumnezeu, persoana care trăiește înconjurată de personaje și de autori. Bibliotecarul actual este 'Cenușăreasa' oricărei autorități, a oricărei comunități locale și doar cu eforturi extraordinare cei care sunt de vocație țin steagul sus și încă mai derulează activități în bibliotecă, prin parteneriate cu școlile, cu Biserica, cu Poliția, cu dispensarul medical, cu dispensarul veterinar, fac tot felul de activități în limita unui buget care, de multe ori, tinde spre zero'', a explicat Gelu Bichineț.

În vâltoarea unei societăți acaparate tot mai mult de lucruri materiale, există și locuri în care prin grija unor oameni pasionați bibliotecile continuă să fie puncte de referință în viața comunităților.

În Vutcani, comună în care oamenii au știut dintotdeauna să facă loc în viața lor cărților, biblioteca încearcă să supraviețuiască. Populația e îmbătrânită, adulții găsesc mai puțin timp pentru a intra în bibliotecă, cel mai adesea în ultimul timp îi calcă pragul elevii. Citesc, își fac temele, participă la activități. Bibliotecara Angelica Cristea își amintește de vremurile în care la bibliotecă veneau mai mulți cititori.

Foto: (c) Loredana Ciobanu / AGERPRES

''Avem peste 10.300 de volume și mă bucur că instituția a rămas deschisă, știind că în alte locuri situația a fost alta. La noi în bibliotecă vin mai mult copii, elevi care își pregătesc temele, care caută anumite cărți. Acum ceva timp veneau și pensionari, dar în ultima perioadă astfel de cititori sunt din ce în ce mai puțini. Colaborăm cu școala, chiar avem un proiect la care am avut sprijin din partea domnului director'', spune Angelica Cristea.

''Am avut în comună un cetățean care a fost imobilizat la pat timp de 47 de ani, iar sora lui venea la bibliotecă și lua cărți pentru el. Când mai mergeam în vizită la el împreună cu asistentul social, îmi spunea că cel mai mult de la viață își dorește să-i lase Dumnezeu vederea, ca să poată citi în continuare. Mi-a spus că a citit toate cărțile din bibliotecă de câte trei-patru ori'', povestește viceprimarul comunei Vutcani, Viorel Cristea.

Un caz fericit este în comuna Albești, unde Biblioteca ''Ion Iancu Lefter'' funcționează în cele mai bune condiții. De 35 de ani, bibliotecara Maricica Coșeru a găsit în profesie o vocație, a pus ce a avut mai bun în slujba oamenilor din comună, le-a insuflat copiilor dragostea pentru carte și, cu sprijinul primăriei, a făcut din bibliotecă un loc ce poate fi exemplu pentru pentru alte instituții de acest fel din județ și din țară. Participă la cursuri, este la rândul său formator pentru alți bibliotecari, a implicat biblioteca în diferite proiecte și crede cu tărie că într-o lume a internetului, cartea își poate menține rolul meritat. Important e să fie pe mâini bune.

''Consider că rolul unui bibliotecar în comunitate, mai ales în comunitățile mici, este unul esențial. Bibliotecarul nu este doar un gestionar al cărților, ci un facilitator de proiecte și activități dedicate comunității. Bibliotecarul își dedică timpul organizării de activități culturale și educative, atât pentru cei mici, cât și pentru cei mari. De exemplu, eu organizez activități de comemorare a scriitorilor români și străini, ateliere de lectură, activități extracurriculare pentru elevi. În același timp, bibliotecarul sprijină și dezvoltarea competențelor digitale ale cetățenilor, iar în Biblioteca Comunală 'Ion Iancu Lefter' Albești organizez gratuit cursuri de utilizare a calculatorului sau telefonului mobil, instituția devenind astfel un centru de întâlnire, socializare și informare. Prin sprijinul Primăriei Albești, biblioteca dispune de un fond de carte de peste 16.000 de volume, oferind o varietate bogată de titluri pentru toate categoriile de utilizatori, ceea ce demonstrează că lectura rămâne 'balsam pentru suflet'. Deși mediul online continuă să fie o mare tentație și ocupă o parte importantă din timpul nostru, la biblioteca din Albești există încă cititori fideli, care duminică de duminică participă la activitățile culturale organizate. Bibliotecile rămân spații vii, frecventate atât de copii și tineri, cât și de vârstnici, iar interesul pentru carte nu a dispărut'', a precizat, pentru AGERPRES, Maricica Coșeru.

Foto: Maricica Coseru / Facebook.com 

La împlinirea celor 35 de activitate în cadrul bibliotecii, Maricica Coșeru a fost felicitată de conducerea Primăriei Albești și a publicat în revista ''Milesciana'', editată de Biblioteca Județeană Vaslui, un material în care a recunoscut că rolul de bibliotecar a fost unul dintre cele mai frumoase din viața sa.

Maricica Coșeru, bibliotecar, şi Monica Amanci, primarul comunei Albești

Foto: Maricica Coseru / Facebook.com 

''Avem nevoie în comunitățile noastre de oameni ca Maricica Coșeru. Ne mândrim cu activitatea bibliotecii și sunt convinsă că mereu se vor găsi oameni care să ducă mai departe frumusețea lecturii, care să-i facă pe cei din jur să înțeleagă importanța apropierii de carte'', crede Monica Amanci, primarul comunei Albești.

Cu astfel de persoane care demonstrează că implicarea și dăruirea sunt cele mai bune căi către reușită, bibliotecile pot fi salvate și își pot adapta rolul într-o eră care deși tinde să aparțină mediului online și e acaparată de inteligența artificială, își poate păstra rădăcinile în cuvântul scris pe fila unei cărți.

Așa cum consideră directorul Bibliotecii Județene ''Nicolae Milescu Spătarul'' Vaslui, Gelu Bichineț, nu internetul este de fapt pericolul cel mai mare când vine vorba de năruirea rețelei de biblioteci publice, fiindcă acestea ar putea să țină pasul cu era digitală, ci atitudinea oamenilor față de carte în general.

''Nu mediul virtual în care lumea se mișcă este de fapt pericolul. Biblioteca este o altă alternativă pentru șlefuirea personalităților, pentru formarea unui om pregătit. Ori am senzația, tot mai puternică de la o zi la alta, că autoritățile nu își doresc oameni pregătiți, ci își doresc oameni cu o formare cât mai șubredă, care să poată fi manipulați, ghidonați, folosiți'', a spus Gelu Bichineț.

Astfel, soarta bibliotecilor publice ține, mai presus de toate și în ciuda tuturor greutăților care pot apărea, de alegerea oamenilor de a lăsa în urmă lumină ori ruină. AGERPRES /(AS, A - redactor: Loredana Ciobanu, editor: Karina Olteanu, editor online: Gabriela Badea)

* Sursa fotografiei din deschidere: Maricica Coseru / Facebook.com