Coiful de aur de la Coțofenești și două brățări de aur, recuperate după furtul comis anul trecut la Muzeul Drents din Assen, au fost prezentate marți seară la Muzeul Național de Istorie a României, ministrul Culturii, Demeter Andras, exprimându-și satisfacția pentru întoarcerea acasă a celor trei prețioase artefacte, pe care a caracterizat-o drept simbolică.

'Dincolo de recuperarea lor materială, întoarcerea acestor artefacte acasă are o dimensiune simbolică. Ea înseamnă refacerea unei legături între obiect și memorie, între trecut și prezent, între patrimoniu și comunitatea care îl recunoaște ca parte din sine. Iar dacă acest moment ne spune ceva cu adevărat important este că patrimoniul nu trebuie doar apărat atunci când este amenințat, ci și așezat cu mai multă grijă și mai multă înțelepciune în viața publică. Nu doar păstrat, ci și făcut accesibil. Nu doar admirat, ci și înțeles. Nu doar evocat, ci și transmis mai departe. Deoarece nu putem ignora caracterul traumatic al furtului, cu siguranță nici nu putem rămâne captivi în el. Dacă trauma este numai evocată, totul devine inert. Dacă e negată, totul devine necredibil. Singura formulă fertilă este transformarea traumei într-un punct de plecare, pentru mobilizare. Interesul public și internațional generat de coif trebuie convertit într-o oportunitate de valorizare strategică și responsabilă', a spus Demeter, în cadrul unei conferințe de presă prilejuite de întoarcerea în țară a Coifului de la Coțofenești și a celor două brățări dacice.

Foto: (c) RADU TUTA / AGERPRES FOTO

Cele trei artefacte au sosit, marți, în România, iar de la Aeroportul Otopeni, acestea au fost preluate de militari ai Jandarmeriei Române și transportate până la Muzeul Național de Istorie a României.

Începând de miercuri și până pe 3 mai, aceste piese vor putea fi admirate de public în timpul programului obișnuit de vizitare, de miercuri până duminică, între orele 10:00 și 18:00, ulterior urmând să intre într-un proces de restaurare. O campanie de donații pentru MNIR este în derulare.

Foto: (c) RADU TUTA / AGERPRES FOTO

'Începând de acum, pentru o perioadă de zece zile, Coiful de la Coțofenești și cele două brățări regale dacice recuperate vor fi expuse public la Muzeul Național de Istorie a României, în starea în care au fost recuperate, înainte de intrarea în procesul de restaurare. Credem că publicul are dreptul să le vadă astfel: nu doar ca obiecte splendide, ci ca martori ai unei încercări, ai unei pierderi aproape ireparabile și ai unei reveniri pe care o datorăm cooperării dintre instituții și perseverenței autorităților. Astăzi, aceste comori se întorc acasă. Iar odată cu ele se întoarce o parte din liniștea noastră, din demnitatea noastră și din încrederea că patrimoniul, atunci când este apărat împreună, poate supraviețui chiar și celor mai dure încercări', a afirmat directorul MNIR, Cornel Ilie.

Foto: (c) RADU TUTA / AGERPRES FOTO

Coiful a suferit anumite 'deteriorări', 'perfect controlabile', a spus Cornel Ilie.

'Nu e foarte greu de observat. Un obrăzar s-a desprins pe o urmă veche de restaurare, ceea ce din punct de vedere al restaurării face și procesul acesta mai ușor, pentru că, practic, nu este o deteriorare a obiectului, ci o deteriorare a unei restaurări deja existente. Și cea mai vizibilă, să zicem, este faptul că este deformat, este puțin ovalizat, însă vom face o serie de investigații. Colegii mei vor stabili metodele prin care se va interveni asupra coifului, pentru a îl restaura așa cum se cuvine. Nu sunt lucruri pe care să nu le putem gestiona, nu este ceva care să fie atât de complicat încât să nu îl putem face aici la muzeu. Vom avea o colaborare foarte bună și cu colegii olandezi, mai ales că domnul director (directorul Muzeului Drents din Assen, Robert van Langh - n.r.) este un foarte bun specialist pe acest domeniu al conservării și restaurării obiectelor din metale prețioase. Și am vorbit doar de coif, pentru că la brățări, efectiv, nu s-au identificat probleme, astfel încât atunci când coiful va intra în restaurare, brățările vor rămâne în continuare în expunere', a explicat Cornel Ilie.

El a dat asigurări că, potrivit specialiștilor MNIR, obiectele recuperate sunt cele originale.

Ministrul Culturii, Demeter Andras, a accentuat că 'nucleul narativ' al evenimentului întoarcerii artefactelor 'trebuie amplificat ulterior', 'trebuie făcută trecerea de la eveniment la program'.

'Nu e suficient să spunem 's-au întors', ci trebuie să vedem și 'ce înseamnă această întoarcere și ce facem cu ea'. (...) Urmează o reîntâlnire colectivă: expunerea de 10 zile, începând cu 22 aprilie (Ziua Pământului), concepută ca un prim moment de reconectare dintre public și obiectele recuperate. Dacă expunerea de la București este prima reîntâlnire, itinerarea (de după restaurare) trebuie să fie momentul în care aceasta este împărtășită la scară națională. Conferința, expunerea și itinerarea nu sunt și nu trebuie privite ca niște forme exhaustive ale campaniei, ci ca prime repere ale unei construcții deschise dezvoltării succesive. Campania trebuie să genereze și alte concretizări, alte contexte de întâlnire cu publicul, alte instrumente de mediere, educare și participare, capabile să prelungească și să amplifice sensul inițial al recuperării. Miza este ca această succesiune de momente să nu rămână o reacție de conjunctură, ci să deschidă un program național cu continuitate, în care patrimoniul este reintrodus în centrul unei pedagogii publice a responsabilității, al unei culturi a participării și al unei noi imaginații instituționale', a subliniat Demeter Andras.

Răspunzând unei întrebări a presei, ministrul Culturii a mai arătat că și pe viitor, după restaurare, artefactele recuperate vor putea fi din nou parte a unor expoziții itinerante în străinătate. 'Deci răspunsul este: Categoric, da', a spus acesta.

La conferință au luat parte reprezentanți ai MNIR, ai IGPR, directorul Muzeul Drents din Assen, Robert van Langh, ambasadorul Olandei la București, Willemijn van Haaften, procurorul general al României, Cristina Chiriac, managerul general al Complexului Național Muzeal ASTRA din Sibiu, Ciprian Anghel Ștefan, președintele Rețelei Naționale a Muzeelor din România (RNMR).

Diplomata olandeză a caracterizat întoarcerea acasă a artefactelor românești drept 'un mare succes al cooperării dintre cele două țări'.

Foto: (c) RADU TUTA / AGERPRES FOTO

'Sunt deosebit de mândră să spun că, în vremuri de criză, știi foarte repede cine îți sunt prietenii. În loc să ne dezbine, acest incident neplăcut ne-a apropiat. Nu ne-a dezbinat, dimpotrivă. Foarte rapid, autoritățile polițienești și judiciare din ambele țări au început să colaboreze. Au existat multe contacte la diferite niveluri. Am fost ajutați, de fapt, de buna cooperare deja existentă, excelentă, aș spune, între forțele de poliție din ambele țări. A fost formată o echipă comună de anchetă. (...) Și oamenii de la EUROJUST și EUROPOL au fost implicați. Și sunt cu adevărat recunoscătoare că relația noastră bilaterală nu a avut niciodată de suferit din cauza acestui eveniment neplăcut. De fapt, dacă e să spunem ceva, ne-a făcut mai puternici. Și acum, împreună, putem fi bucuroși de rezultatul acestei cooperări. Coiful este din nou acolo unde îi este locul și, de asemenea, este din nou în domeniul public, într-un muzeu, o instituție care este capabilă să o arate publicului (...). Echipei Muzeului Național de Istorie a României aș dori să le spun că 'apreciem foarte mult rezistența, abordarea profesională și amabilitatea dumneavoastră'', a transmis Willemijn van Haaften.

Directorul Muzeului Drents din Assen, Robert van Langh, a făcut un apel la unirea eforturilor pentru găsirea celei de-a treia brățări furate.

Foto: (c) RADU TUTA / AGERPRES FOTO

'Aș dori să aduc mulțumiri colegilor noștri de la Muzeul Național de Istorie a României. După mai bine de un an de incertitudine, colegii mei din Olanda sunt acum în măsură să închidă un capitol foarte dureros. Un moment emoționant pentru toți cei implicați. Aici însă, la București, durerea, furia, și iată, acum, mulțumirea au fost în mod natural mult mai amplificate. Sunt recunoscător că acum, în vremuri deloc ușoare, am fost capabili să ne păstrăm prieteniile. Acest lucru mă impresionează și îl voi lua cu mine, pentru a-l purta în inima mea. În încheiere, aș dori să reiterez apelul pe care l-am făcut în Olanda, la întoarcerea acestor comori, și încă o dată săptămâna trecută, în tribunal: oricine are informații cu privire la locul unde se află cea de-a treia brățară, rog să ne informeze. Să ne ajute pentru ca și această brățară să se întoarcă în siguranță acasă, aici, la București', a transmis Robert van Langh.

Ciprian Anghel Ștefan, președintele Rețelei Naționale a Muzeelor din România (RNMR), a pledat pentru ca factorii decizionali, managerii de muzee, asociațiile profesionale, diplomații și societatea civilă să facă lobby susținut, astfel încât să existe la nivelul instrumentelor de finanțare europene un fond dedicat exclusiv patrimoniului mobil din Europa.

***
Coiful de aur de la Coțofenești și trei brățări de aur au făcut parte din expoziția Dacia - Tărâmul Aurului și Argintului, care a fost expusă anul trecut la Muzeul Drents din Assen.

Cu câteva zile înainte de închiderea expoziției și readucerea exponatelor la Muzeul Național de Istorie din București, în ianuarie 2025, trei bărbați au detonat o intrare din spate a muzeului din Assen și în doar câteva minute au ieșit cu cele patru artefacte românești.

În lunile care au urmat jafului, mai multe persoane au fost arestate.

Ministerul Culturii din România a anunțat în septembrie 2025 că a încasat suma de 5,7 milioane de euro, reprezentând despăgubirea de asigurare pentru cele patru bunuri culturale mobile furate din Muzeul Drents.

Coiful și două dintre cele trei brățări, recuperate la începutul lunii aprilie de autoritățile olandeze și predate autorităților române, erau în stare excelentă, cu excepția unei ușoare urme de lovitură pe suprafața coifului. AGERPRES/(A, AS - redactor: Daniel Popescu, editor: Georgiana Tănăsescu, editori online: Adrian Dădârlat, Andreea Preda)

Mai multe imagini pe AGERPRES FOTO