România trebuie să continue consolidarea fiscală și să reducă treptat deficitul bugetar, care a ajuns la 9,3% din PIB în 2024, pentru a evita o criză economică similară celei traversate de Grecia, unde efectele dezechilibrelor au dus la două decenii de stagnare, a declarat luni Eugen Rădulescu, consilier al guvernatorului Băncii Naționale a României (BNR).

''Am pornit anul trecut de la o situație extrem, extrem de critică: un deficit de 9,3% din PIB într-un an fără nicio criză, fără niciun fel de problemă. Când spun problemă, mă refer la inundații, furtuni sau alte fenomene naturale. Anul 2024 n-a avut nimic din toate acestea. Un deficit de 9,3% din PIB este colosal și insuportabil. Iar această abordare s-a prelungit până când am avut un nou guvern, în vara anului trecut. Măsurile adoptate de acest guvern au fost criticate foarte mult. Și poate pe bună dreptate. În definitiv, nimănui nu-i place să fie cel care începe să strângă cureaua. Este clar însă că va trebui să strângem cureaua. În momentul în care țara are un deficit bugetar de peste 9% într-un an și un deficit extern de 8% din PIB, asta ce înseamnă? Înseamnă că trăim foarte mult peste mijloacele pe care le avem. Trăim din împrumuturi externe. Nu se poate rezolva acest lucru fără a strânge cureaua. Nu există altă soluție. Există însă varianta de a strânge cureaua încet, încet, așa cum încearcă de aproape un an guvernul României, sau varianta de a nu o face de bunăvoie și de a ajunge la crize de genul celei din Grecia', a menționat Eugen Rădulescu, la conferința 'Piața financiar-bancară'', organizată de ziarul Bursa.

Reprezentantul BNR a avertizat că amânarea corectării dezechilibrelor bugetare poate duce la o criză de tipul celei din Grecia, care a plătit prin 20 de ani de stagnare economică.

''Criza din Grecia, care a început în 2008, atunci când s-a produs o ruptură internațională, era, de fapt, pregătită de mulți ani. Grecia își falsifica statisticile și ajunsese la o datorie publică fabuloasă, iar în momentul în care s-a produs criza, partidul aflat la guvernare a ajuns la concluzia că mai bine nu face nimic și așteaptă. Rezultatul a fost că au pierdut încă șase luni, iar acum, după ce au făcut tot ce le-au cerut finanțatorii internaționali, în anul 2024, ultimul an pentru care avem statistici internaționale, PIB-ul Greciei pe locuitor este mai mic decât era în 2004. Vorbim despre 20 de ani de stagnare. Acesta este prețul pe care îl plătesc grecii pentru ceea ce au făcut. Nu trebuie să repetăm și noi acest lucru. Avem șansa să nu o facem. Sper să ne ținem de ea'', a adăugat Eugen Rădulescu. AGERPRES/(AS - redactor: Nicoleta Bănciulea, editor: Mariana Nica, editor online: Gabriela Badea)