Sprijinul pentru prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu s-a erodat după armistițiul cu Iranul, perceput de israelieni ca o impunere din partea Statelor Unite după 40 de zile de război în care nu s-au atins obiectivele promise, ceea ce a dus la dezamăgire și neîncredere în rândul propriului bloc politic, scrie miercuri EFE într-un comentariu.

Un sondaj publicat de postul de televiziune israelian Canal 12 după încetarea ostilităților în Iran arată că Likud, partidul premierului Netanyahu, ar obține 25 de mandate parlamentare dacă s-ar desfășura alegeri în acest moment, cu două mai puțin decât indica un sondaj realizat de același canal înainte de conflict.

În perspectiva alegerilor prevăzute pentru toamna acestui an și a sondajelor care nu indică o majoritate a coaliției premierului Netanyahu pentru a putea guverna, scăderea sprijinului se încadrează într-un climat marcat de diviziune.

Potrivit unui sondaj publicat luni de Institutul pentru Democrație din Israel (IDI), doar aproximativ un sfert dintre evreii israelieni și-au exprimat un sentiment de ușurare după anunțul armistițiului.

În acest context, analista politică, specialistă în opinia publică, Tamar Hermann, directoarea Centrului Viterbi (asociat cu IDI), a declarat pentru EFE că societatea israeliană traversează un moment de 'încărcătură emoțională'.

'Mulți israelieni simt încă un fel de povară; nu aș spune depresie, dar da, o senzație de încărcare după armistițiu', explică Hermann, care indică o reconfigurare a disconfortului social dincolo de diviziunile ideologice tradiționale.

Potrivit acestei experte, modelele de opinie s-au schimbat. Alegătorii de stânga arată acum niveluri mai scăzute de disconfort decât sectoarele de centru și de dreapta, care tind să fie mai critice față de situația actuală și de gestionarea situației de către guvern.

Opiniile sale sunt în concordanță cu rezultatele celui mai recent studiu al Universității Ebraice din Ierusalim, care descrie o societate 'profund dezamăgită și pesimistă' după armistițiu.

Potrivit acestei cercetări, realizate odată cu anunțul încetării focului, doar 10% dintre israelieni consideră că atacarea Iranului a fost un succes semnificativ, în timp ce 32% o califică direct ca pe un eșec.

'Vedem frustrare chiar în rândul unei părți a electoratului lui Netanyahu, care simte că guvernul nu își atinge obiectivele pe care și le-a propus', semnalează cercetătoarea, la care se adaugă impresia că a fost un armistițiu impus de SUA fără participarea Israelului.

Acest fenomen, adaugă Tamar Hermann, slăbește unul din principalele puncte politice forte ale lui Netanyahu și anume imaginea sa de lider credibil în materie de securitate.

Cu toate acestea, Hermann clarifică că acest disconfort nu implică neapărat un viraj spre stânga, ci posibile mișcări în cadrul dreptei către figuri precum Naftali Bennett (candidat de dreapta pe care sondajul Canal 12 îl situează ca a doua forță politică cu 22 de locuri) sau Avigdor Lieberman (extrema dreaptă).

În legătură cu ofensiva din Liban, această expertă indică faptul că există o reticență generalizată față de o posibilă încetare a focului cu Hezbollah, precum și un consens larg în societatea israeliană că situația la granița cu țara vecină nu trebuie să revină la 'scenariul anterior conflictului'.

Există un consens larg în rândul populației israeliene că orice soluție durabilă 'va trebui să implice un fel de înțelegere cu statul libanez', în mod ideal cu garanții internaționale.

Marți, Libanul a stat la masa negocierilor cu Israelul, la Washington, față în față, pentru prima dată în peste trei decenii, pentru a încerca să pună capăt atacurilor israeliene pe teritoriul libanez, conversații la care Hezbollah nu a participat, și care este de așteptat să fie continuate în curând.

Studiul publicat de Universitatea Ebraică arată de asemenea un nivel ridicat de neîncredere. Peste 70% dintre israelieni consideră că nu primesc informații complete și de încredere de la guvern despre război. Și aproape șase din zece cred că este probabil sau foarte probabil ca conflictul să revină în termen de un an.

În acest climat de scepticism față de prim-ministrul Benjamin Netanyahu, mai multe mijloace de informare israeliene nu au redifuzat un videoclip înregistrat cu acesta după anunțul încetării focului cu Iranul, deoarece nu era o intervenție în direct și nu includea întrebări, deși au raportat conținutul acestuia.

Premierul israelian a criticat pe contul său de X mai multe canale de televiziune (precum Canal 12, Canal 11 și Canal 13, cele mai populare din Israel) pentru decizia lor, calificând-o drept 'cenzură'.

'Adevărul va prevala', a afirmat Netanyahu în contextul unui scepticism în creștere pe străzi, unde incertitudinea după încetarea focului a răcit chiar și sprijinul cel mai solid din cadrul propriului său bloc politic. AGERPRES/(AS - redactor: Raluca-Elena Anghel, editor online: Anda Badea)