Producția mondială de petrol a coborât cu 10,1 milioane de barili pe zi (mbj) în luna martie, până la 97 de milioane barili zilnic, din cauza războiului din Orientul Mijlociu, aceasta fiind cea mai mare scădere din istorie, a raportat Agenția Internațională pentru Energie (AIE), avertizând că pierderile vor fi și mai mari în aprilie, transmite EFE.

În raportul său lunar privind piața petrolului, publicat marți, AIE a indicat că pierderile de producție din martie, cauzate de conflictul izbucnit pe 28 februarie, odată cu atacurile aeriene americane și israeliene împotriva Iranului, au totalizat peste 360 de milioane de barili, dar această cifră va crește la 440 de milioane de barili în aprilie.

La începutul lunii aprilie, blocada aproape totală impusă de Iran Strâmtorii Ormuz a însemnat că doar 3,8 milioane de barili pe zi (mbj) de țiței, gaze naturale și produse rafinate părăseau strâmtoarea, comparativ cu peste 20 de milioane de barili pe zi în februarie, înainte de începerea ostilităților. În plus, chiar dacă unele țări, precum Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite și Irak, au deschis rute alternative pentru a exporta o parte din hidrocarburile lor în afara Strâmtorii Ormuz, diminuarea exporturilor de petrol depășește 13 milioane barili pe zi, trebuind să fie compensată parțial prin utilizarea rezervelor în scădere.

În ceea ce privește cererea, AIE și-a revizuit drastic previziunile pentru acest an în scădere și estimează că, în 2026, consumul global de petrol ar trebui să fie în medie de 104,26 milioane de barili pe zi (mb/z), comparativ cu 104,34 mb/z în 2025.

'Se așteaptă acum ca cererea globală de petrol să coboare cu o medie de 80.000 de barili pe zi în 2026', a declarat AIE, o scădere față de raportul său din martie, care prognoza o creștere de 730.000 de barili pe zi.

În al doilea trimestru, consumul este așteptat să ajungă la 102,07 milioane de barili pe zi (mb/z), reprezentând o diminuare estimată de 1,5 mb/z față de anul precedent, cea mai accentuată scădere de când Covid-19 a provocat o reducere bruscă a consumului de combustibil, potrivit AIE, ale cărei previziuni sunt actualizate lunar pe baza condițiilor economice actuale.

Directorul AIE, Fatih Birol, a avertizat luni, la Washington, că 'luna aprilie ar trebui să fie mai rea decât martie' pentru sectorul energetic, chiar dacă se găsește o soluție la război, deoarece, dacă în luna martie piața a putut fi aprovizionată de petroliere ce fuseseră încărcate în Golful Persic înainte de izbucnirea conflictului, acest lucru nu se poate întâmpla acum.

'Aceasta este cea mai semnificativă criză energetică din istorie', a avertizat Birol, care a subliniat că situația afectează 'petrolul și gazele naturale, dar și alte mărfuri esențiale, cum ar fi îngrășămintele, produsele petrochimice și heliul'.

Agenția Internațională pentru Energie este principalul organism de consiliere pe probleme energetice al celor mai dezvoltate 29 de state. Organizația a fost înființată ca răspuns la primul șoc petrolier din 1973 - 1974, pentru a coordona eliberarea de petrol din stocurile de rezervă. AGERPRES/(AS - redactor: Constantin Balaban, editor: Oana Tilică, editor online: Anda Badea)