Prelungirea conflictului din Orientul Mijlociu ar putea avea un impact sever asupra economiei, a declarat luni Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naționale a României, la conferința regională la nivel înalt ''The Economist Romania Government Roundtable'', organizată de grupul editorial The Economist.

''În calitate de Guvernator al Băncii Naționale a României, doresc să prezint modul în care privim aceste evoluții și cum este calibrat cadrul nostru de politică monetară pentru a menține stabilitatea, sprijinind în același timp creșterea sustenabilă. Economia României - interconectată cu cele din Europa de Sud-Est - a depus eforturi și s-a implicat continuu în ultimii 20 de ani pentru a accelera convergența cu UE; totuși, are încă nevoie de măsuri de politică pozitive și de investiții pentru a continua traiectoria progresului și a valorifica oportunitățile apărute. În ultimii ani, economia noastră a demonstrat reziliență, deși situația finanțelor publice se confruntă cu presiunea unor cheltuieli bugetare ridicate din trecut. Creșterea a continuat, deși într-un ritm mai moderat, susținută de investiții, absorbția fondurilor UE și o piață a muncii încă robustă'', a afirmat Mugur Isărescu.

În același timp, el a menționat că România se confruntă cu vulnerabilități structurale: un deficit de cont curent persistent, dezechilibre fiscale și sensibilitate la condițiile de finanțare externă. Interdependența dintre condițiile fiscale și cele monetare subliniază faptul că drumul înainte necesită, printre altele, o consolidare fiscală graduală și credibilă, continuarea reformelor structurale pentru creșterea productivității, o absorbție eficientă a fondurilor europene și consolidarea credibilității instituționale.

''Inflația, care a atins un vârf sub impactul șocurilor asupra prețurilor energiei și alimentelor după Covid-19, s-a aflat pe o traiectorie descendentă până vara trecută, când a reapărut ca urmare a unor șocuri de ofertă (prețurile energiei și creșterea taxelor) generate de măsurile de ajustare fiscală. Conform celor mai recente evaluări privind perspectiva inflației, presiunile fundamentale asupra dinamicii prețurilor continuă să necesite vigilența noastră. Conflictul în curs din Orientul Mijlociu generează riscuri semnificative - inclusiv presiuni de creștere asupra prețurilor energiei, deteriorarea perspectivelor de creștere economică și sporirea aversiunii la risc pe piețele financiare internaționale. Dacă conflictul se va prelungi, impactul asupra economiei ar putea fi sever. Cu toate acestea, ajustarea fiscală trebuie să continue. Este adevărat că atunci când inflația accelerează, puterea de cumpărare se erodează; când riscurile geopolitice cresc, economisirea precaută se intensifică. Încrederea consumatorilor devine mai fragilă, iar tiparele de consum se ajustează'', a declarat Mugur Isărescu.

El a precizat că Banca Națională a României trebuie să mențină o poziție fermă pentru a ancora așteptările inflaționiste și a proteja stabilitatea financiară.

''Deciziile noastre se bazează pe o analiză cuprinzătoare a condițiilor interne, a evoluțiilor externe și a scenariilor de risc, reflectate transparent în minutele publicate ale ședințelor de politică monetară. În paralel, poziția externă a României și datele privind balanța de plăți subliniază importanța menținerii încrederii investitorilor internaționali și asigurării unor condiții de finanțare sustenabile. Am păstrat în mod adecvat nivelul rezervelor internaționale pentru ca acestea să reprezinte un tampon esențial și o ancoră a încrederii, alături de stabilitatea cursului de schimb într-un regim flexibil. În acest mediu marcat de volatilitate și incertitudine, rolul băncii centrale nu este de a elimina incertitudinea, ci de a preveni transformarea acesteia în instabilitate. Cadrul nostru de politică monetară are ca obiectiv principal stabilitatea prețurilor. Totuși, stabilitatea prețurilor este legată de stabilitatea financiară, iar aceste două dimensiuni ridică provocarea unor compromisuri: cum să acționăm decisiv împotriva inflației fără a restrânge excesiv activitatea economică, cum să menținem stabilitatea cursului de schimb păstrându-i flexibilitatea și cum să sprijinim intermedierea creditului protejând în același timp standardele prudențiale de creditare'', a spus Mugur Isărescu.

Pentru a gestiona aceste compromisuri, el a declarat că BNR se bazează pe o abordare orientată de date și spre viitor, pe comunicare publică pentru ancorarea așteptărilor și pe cooperare strânsă în cadrul Comitetului Național pentru Supraveghere Macroprudențială, recunoscând că stabilitatea macroeconomică necesită coerență a politicilor.

''În contextul global actual, coordonarea la nivel european este la fel de vitală. Pe măsură ce tensiunile geopolitice se intersectează cu politicile economice - fie prin sancțiuni, măsuri comerciale sau programe strategice de investiții - băncile centrale trebuie să evalueze cu atenție efectele de runda a doua asupra inflației și stabilității financiare. În acest context, Banca Națională a României va continua să acționeze cu prudență, profesionalism și independență. Mandatul nostru ne obligă să privim dincolo de fluctuațiile pe termen scurt și să protejăm stabilitatea pe termen lung'', a punctat Mugur Isărescu. AGERPRES/(AS - redactor: George Bănciulea, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Gabriela Badea)