Criza Greciei a demonstrat că disciplina fiscală, reformele structurale și asumarea politică sunt esențiale pentru stabilitatea economică și gestionarea crizelor, a afirmat, luni, guvernatorul Băncii Greciei, Yannis Stournaras, la Banca Națională a României.

'Criza Greciei oferă mai multe lecții esențiale pentru politica economică, guvernanța zonei euro și gestionarea crizelor. În primul rând, asumarea politică și credibilitatea sunt esențiale. Populismul, polarizarea politică și interesele consolidate pot frâna reformele și pot submina redresarea economică. Un leadership politic puternic, angajamentul instituțional și cadrele de politici transparente sporesc încrederea investitorilor, a gospodăriilor și a partenerilor internaționali. În al doilea rând, dezechilibrele fiscale și externe trebuie corectate înainte de a atinge niveluri nesustenabile. Dependența exclusivă de criterii de convergență nominală, fără reforme structurale, poate ascunde vulnerabilități și poate întârzia ajustările necesare. Statele membre care intră într-o uniune monetară trebuie să-și consolideze instituțiile, guvernanța și competitivitatea structurală în paralel cu convergența fiscală', a menționat guvernatorul Băncii Greciei, în prezentarea cu tema '10 years after the Greek crisis: lessons for national Governments, Central Banks and the Eurozone in light of the energy crisis'.

În opinia sa, competitivitatea costurilor cu forța de muncă este o condiție necesară, dar nu suficientă pentru competitivitatea structurală.

'În al treilea rând, în strânsă legătură cu punctul anterior, orientarea politicii fiscale trebuie să fie coerentă cu cea a politicii monetare. Obiectivul Consiliului guvernatorilor BCE este stabilitatea prețurilor, definită ca o rată a inflației de 2% pe termen mediu', a adăugat Yannis Stournaras.

Potrivit acestuia, în anii care au precedat izbucnirea crizei grecești, politica fiscală internă a fost excesiv de expansionistă, generând inflație și creșteri salariale ridicate, precum și cheltuieli neproductive.

Criteriile fiscale din Tratatul de la Maastricht aveau un scop, însă Grecia nu le-a respectat și a plătit prețul pentru acest lucru. Din fericire, situația este astăzi mult diferită, guvernul realizând excedente primare semnificative, a mai spus guvernatorul Băncii Greciei.

'În al patrulea rând, succesiunea și designul reformelor structurale sunt cruciale. Reformele care reduc excesiv salariile sau se concentrează îngust pe un singur sector pot amplifica recesiunea. Este esențială o abordare echilibrată, care să combine consolidarea fiscală cu măsuri structurale favorabile creșterii și investiții publice. Capacitatea legislativă și administrativă trebuie să fie suficientă pentru implementarea eficientă a reformelor', a precizat oficialul.

Experiența Greciei a arătat și că ajustarea prin devalorizare internă - reducerea salariilor și a prețurilor în absența flexibilității cursului de schimb - este lentă și costisitoare social, mai ales dacă nu este însoțită de reforme ale piețelor de bunuri și servicii și de politici care sprijină investițiile și productivitatea, a adăugat acesta.

'În al cincilea rând, sectorul bancar necesită o supraveghere atentă și intervenții la timp, nu doar în timpul crizei, ci chiar înainte de declanșarea acesteia. Neabordarea timpurie a creditelor neperformante a prelungit recesiunea și a slăbit capacitatea băncilor de a finanța economia reală. O soluție sistemică pentru activele problematice, aplicată cât mai devreme și susținută de un cadru legal și instituțional adecvat, este esențială', a mai spus Yannis Stournaras.

În al șaselea rând, arhitectura uniunii monetare influențează modul de soluționare a crizelor, a punctat el.

'Absența unor mecanisme eficiente de partajare a riscurilor, a unor instrumente de gestionare a crizelor și a unei supravegheri coordonate în cadrul uniunii economice și monetare a amplificat dificultățile Greciei. Intervenția promptă a Băncii Centrale Europene, crearea Mecanismului European de Stabilitate (ESM), restructurarea datoriei publice și condițiile favorabile de refinanțare au fost esențiale pentru a preveni un default dezordonat și pentru a stabiliza sistemul', a subliniat oficialul.

De remarcat că Grecia a beneficiat, în cele din urmă, de o refinanțare generoasă a datoriei în condiții foarte avantajoase, ceea ce a generat un efect favorabil de 'bulgăre de zăpadă', permițând îmbunătățirea raportului datorie/PIB, întrucât rata efectivă a dobânzii la datoria publică a rămas sub ritmul de creștere a PIB pentru perioade îndelungate și va rămâne astfel și în următorii ani, a adăugat guvernatorul Băncii Greciei.

În plus, derogarea acordată de Banca Centrală Europeană privind eligibilitatea obligațiunilor guvernamentale grecești drept garanții a asigurat refinanțarea fără sincope a sistemului bancar grec în anii de criză, sprijin care nu a mai fost necesar după ce Grecia și-a recâștigat statutul de investiție (investment grade). În sens mai larg, criza a demonstrat că uniunile monetare necesită cadre instituționale solide, inclusiv mecanisme credibile de gestionare a crizelor, plase de siguranță financiare și o supraveghere coordonată, pentru a preveni amplificarea șocurilor asimetrice. În final, gestionarea crizelor necesită atât disciplină fiscală, cât și sprijin pentru creșterea economică pe termen lung, a mai spus el.

Astfel, experiența Greciei demonstrează că programele de ajustare pot restabili echilibrul macroeconomic și pot îmbunătăți competitivitatea, dar cu un cost social și economic ridicat, a precizat Yannis Stournaras.

Programele viitoare de politici, dacă vor fi necesare, ar trebui să echilibreze obiectivele fiscale cu reformele structurale și politicile orientate spre creștere, pentru a reduce dificultățile sociale și a scurta perioadele de redresare. Investițiile publice ar trebui exceptate de la reducerile de cheltuieli, iar efectele asupra raportului datorie publică/PIB rezultate din îmbunătățirea soldului primar al bugetului ar trebui analizate împreună cu efectul de 'bulgăre de zăpadă', a completat acesta.

'În concluzie, criza Greciei subliniază necesitatea unor instituții solide, atât la nivel național, cât și, mai ales, la nivelul Uniunii Europene, a unei guvernanțe eficiente, a unor politici fiscale prudente și a unor reforme structurale cuprinzătoare. Combinația de slăbiciuni interne, lacune instituționale, reforme întârziate și șocuri externe a generat una dintre cele mai severe crize economice din istorie', a subliniat sursa citată.

Totuși, răspunsul prin programele de ajustare a restabilit stabilitatea macroeconomică și financiară, sustenabilitatea fiscală și competitivitatea.

'O contribuție importantă a avut-o Banca Greciei prin acțiunile sale de menținere a stabilității financiare, în special prin furnizarea de lichiditate și rolul său în recapitalizarea, restructurarea și consolidarea sectorului bancar. Grecia a acționat ca o 'moașă a istoriei'. Ca urmare a crizei grecești, Europa a creat noi instituții și a dobândit experiența, precum și atitudinea și instrumentele necesare pentru gestionarea crizelor, care s-au dovedit utile ulterior în timpul pandemiei de COVID-19', a adăugat guvernatorul Băncii Greciei. AGERPRES/(AS - redactor: Nicoleta Bănciulea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Irina Giurgiu)