Interzicerea de către poliția israeliană a accesului în Biserica Sfântului Mormânt pentru Patriarhul latin al Ierusalimului spre a celebra liturghia de Duminica Floriilor catolice a fost motivată de 'securitate' și nu a avut nicio 'intenție răuvoitoare', a indicat biroul premierului Benjamin Netanyahu, transmite AFP.

'Astăzi, dintr-o grijă deosebită pentru securitatea lui, poliția din Ierusalim l-a împiedicat pe Patriarhul latin, cardinalul Pizzaballa, să celebreze slujba la Biserica Sfântului Mormânt. Nu a existat absolut nicio intenție răuvoitoare, doar preocuparea de a-i garanta securitatea', a scris pe platforma X biroul lui Netanyahu.

Today, out of special concern for his safety, Jerusalem police prevented the Latin Patriarch Cardinal Pizzaballa from holding mass this morning at the Church of the Holy Sepulchre. Again, there was no malicious intent whatsoever, only concern for his safety and that of his party.

— Prime Minister of Israel (@IsraeliPM) March 29, 2026

'Cu toate acestea, ținând cont de Săptămâna Sfântă care se deschide pentru creștinii din lume, forțele de securitate elaborează un plan pentru a le permite responsabililor religioși să se roage (la Sfântul Mormânt) în zilele următoare', a adăugat sursa menționată.

Patriarhul latin al Ierusalimului, cardinalul Pierbattista Pizzaballa, și custodele Țării Sfinte, Francesco Ielpo, au fost împiedicați de poliția israeliană să ajungă duminică la Biserica Sfântului Mormânt, ceea ce a provocat reacții de indignare în străinătate.

'Pentru prima dată de secole, liderii Bisericii au fost împiedicați să celebreze liturghia din Duminica Floriilor în Biserica Sfântului Mormânt', a afirmat Patriarhia Latină a Ierusalimului, într-un comunicat.

Acest gest 'constituie un precedent grav și dovedește o lipsă de considerație față de sensibilitatea a miliarde de persoane din lume care, în această săptămână, își îndreaptă privirile spre Ierusalim', a adăugat comunicatul.

La începutul ofensivei lansate de Israel și Statele Unite împotriva Iranului pe 28 februarie, autoritățile israeliene au interzis adunările mari, inclusiv în sinagogi, biserici și moschei, limitând adunările publice la aproximativ 50 de persoane.

Tradiționala procesiune din Duminica Floriilor, care pornește de pe Muntele Măslinilor și atrage anual mii de credincioși, a fost, de asemenea, anulată din cauza restricției impuse de Israel în privința adunărilor publice.

'Șefii bisericilor au acționat cu toată responsabilitatea și, de la începutul războiului, s-au conformat tuturor restricțiilor impuse', a declarat Patriarhia.

Poliția israeliană și-a justificat decizia prin aceea că configurația Orașului Sfânt și a Locurilor Sfinte constituie 'o zonă complexă' ce nu permite accesul rapid al echipelor de urgență în cazul unui atac.

Șefa guvernului italian, Giorgia Meloni, a denunțat duminică 'o ofensă nu doar pentru credincioși, ci pentru toată comunitatea care recunoaște libertatea religioasă', iar ministrul de externe Antonio Tajani a anunțat convocarea pentru luni a ambasadorului Israelului la Roma.

Președintele francez Emmanuel Macron a condamnat și el pe X 'decizia poliției israeliene, care se adaugă înmulțirii preocupante a încălcărilor statutului Locurilor Sfinte de la Ierusalim'.

Ministerul de Externe iordanian a denunțat, la rândul său, o 'încălcare flagrantă a statu quo-ului juridic și istoric în vigoare', și a chemat la încetarea măsurilor care împiedică 'accesul credincioșilor la lăcașurile de cult.

Potrivit estimărilor din 2023 ale Patriarhiei latine de la Ierusalim, creștinii reprezentau peste 18% din populația Țării Sfinte (ce include Iordania, pe lângă Israelul și Teritoriile palestiniene) în momentul creării statului Israel în 1948, însă astăzi mai formează mai puțin de 2%, în majoritate ortodocși.AGERPRES/(AS - redactor: Irina Cristea, editor online: Andreea Preda)

Citiţi şi:

* Interzicerea accesului în Biserica Sfântului Mormânt la Ierusalim: UE denunță o 'încălcare a libertății religioase'