Rata anuală a inflației headline va reintra pe o traiectorie descendentă mai clară abia în a doua jumătate a anului, însă acest proces necesită timp și prudență în calibrarea politicilor economice, a declarat, luni, viceguvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), Cosmin Marinescu, la conferința 'Tendințe Economice 2026'.

'Din perspectiva obiectivelor BNR, evoluțiile recente arată faptul că inflația continuă să persiste la niveluri înalte. Componentele mai sensibile la șocurile recente sunt cele exogene, în speță combustibilii și alimentele neprocesate. În contextul războiului și al blocajelor pe rutele de transport și de aprovizionare, așteptările inflaționiste sunt, din păcate, intens reactivate. Anticipăm că rata anuală a inflației headline va reintra pe o traiectorie descendentă mai clară abia în a doua jumătate a anului, însă revenirea în cadrul țintei necesită, în continuare, timp și prudență în calibrarea politicilor economice. În condițiile actuale, dezinflația nu mai poate fi ușor anticipată sau să intervină ca proces uniform și liniar. (...) Politica monetară trebuie să reacționeze la factorii fundamentali ai inflației, nu la fluctuații tranzitorii. În prezent, politica monetară se confruntă cu provocarea esențială de a evita să pună sare pe rană prin creșterea ratei dobânzii de referință în pofida unor puseuri inflaționiste, dar și de a evita să pună gaz pe foc într-un context financiar dominat de riscuri multe', a afirmat Marinescu.

Acesta a subliniat că trebuie continuat procesul de consolidare bugetară, care cere, printre altele, stabilitate politică și consecvență de decizii.

'Este imperativ să continuăm consolidarea bugetară, obiectiv care cere, printre altele, stabilitate politică și consecvență de decizii. Din păcate, însă, chiar și aceste cerințe par supuse volatilității, dacă ne referim, de exemplu, la atmosfera tensionată care a însoțit aprobarea bugetului în Parlament cu doar câteva zile în urmă. În vremuri complicate, pe fondul războiului din Orientul Mijlociu, asemenea tensiuni și neliniști se traduc direct în costuri financiare, se traduc în creșterea dobânzilor la care ne împrumutăm, dar și în presiuni sporite asupra cursului valutar, iar aceste efecte ajung să se cifreze uneori în sume de ordinul miliardelor de euro pe care, bineînțeles, trebuie să le evităm. În bugetul anului 2025, cheltuielile cu dobânzile cresc îngrijorător, din perspectiva sustenabilității, la circa 3% din PIB, adică aproape jumătate din deficitul bugetar. Deficitul bugetar asumat, de 6,2% din PIB, nu include, atenție, riscurile în creștere ale tensiunilor globale actuale', a susținut viceguvernatorul BNR.

În opinia sa, o prioritate pentru statul român ar trebui să fie reducerea costurilor de finanțare, însă aceasta necesită disciplină fiscal-bugetară pe termen lung.

'Reducerea costurilor de finanțare a datoriei este o prioritate, însă aceasta necesită disciplină fiscal-bugetară și nu doar pe termen scurt, ci de-a lungul anilor, și necesită, bineînțeles, mai ales în vremuri tensionate, administrarea judicioasă a datoriei prin gestiunea adecvată a structurii acesteia pe scadență. Bugetul pentru 2026 prevede alocări cu destinație investițională de 8% din PIB, un nivel-record, aș spune, în ultimii zece ani. Însă, pentru că este aici și un 'dar', realizarea integrală a acestor investiții asumate nu se poate face fără creșterea capacității administrative de implementare în special pentru proiectele, rețelele de investiții bazate pe fonduri europene, iar aici nu este vorba doar despre eforturile Guvernului, ci despre eforturile tuturor autorităților publice, centrale și locale. Eu insist cu ideea că anul 2026 trebuie să fie anul fondurilor europene', a subliniat Cosmin Marinescu.

În viziunea reprezentantului BNR, din punct de vedere al creșterii economice, începutul anului 2026 vine cu unele evoluții negative, ca urmare a activităților din industrie și din comerțul cu amănuntul.

'România a continuat să înregistreze, în 2025, creștere economică, deși într-un ritm ceva mai lent față de anii anteriori, însă în pofida ajustării bugetare severe, dar necesare. Începutul anului 2026 apare grevat de unele evoluții negative și menționez aici industria, aflată în scădere cu 3,9% în luna ianuarie, dar și cifra de afaceri în comerțul cu amănuntul, în scădere cu 9,1%. Sunt realmente îngrijorătoare semnalele despre restructurări și disponibilizări la nivelul unor mari jucători din industrie, și anume companii-etalon, precum Dacia, Azomureș, companii care au înregistrat performanțe de excepție, în special la export, performanțe înregistrate chiar în vremuri grele și care nu sunt atât de îndepărtate. Evoluțiile din 2025 arată, totuși, și semne bune: economia își schimbă treptat sursele de creștere. Contribuția investițiilor la creșterea economică de 0,7% a fost de un punct procentual, mult superioară consumului, al cărui aport a fost de doar 0,4 puncte. Este important să consolidăm acest parcurs pentru accelerarea potențialului productiv al economiei noastre', a transmis Marinescu.

Patronatul European al Femeilor de Afaceri (PEFA) a organizat, luni, cea de-a patra ediție a conferinței 'Tendințe Economice 2026'. Evenimentul a reunit factori de decizie, experți și reprezentanți ai mediului de afaceri, pentru a trasa principalele direcții ale evoluțiilor macroeconomice, energetice și antreprenoriale ale anului în curs.

Agenția Națională de Presă AGERPRES este unul dintre partenerii media ai evenimentului. AGERPRES/(A - redactor: Daniel Badea, editor: Oana Tilică, editor online: Ada Vîlceanu)