Iranul a susținut luni că forțele sale armate sunt hotărâte ''să se apere atât timp cât va fi necesar'' în războiul actual declanșat de SUA și Israel, până când acestea două din urmă vor înțelege că nu îl pot ataca oricând doresc și să înceteze apoi conflictul când situația le convine sau când întâmpină dificultăți, relatează agenția EFE.

''Forțele noastre armate și poporul nostru sunt decise să se apere atât timp cât va fi necesar, până când inamicul va înțelege că nu poate iniția un război împotriva Iranului oricând dorește și să-l oprească atunci când îi convine'', a spus purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Esmail Baghaei, la o conferință de presă. El s-a referit astfel atât la războiul în desfășurare cât și la războiul de 12 zile declanșat de Israel anul trecut împotriva Iranului, conflict în care au intervenit atunci și Statele Unite printr-un bombardament asupra instalațiilor nucleare subterane ale Iranului.

Același purtător de cuvânt a insistat că Iranul nu va tolera ca ''două regimuri malefice'' (referindu-se la SUA și Israel) să-i impună un război și ulterior, când le convine situația sau când se confruntă cu dificultăți logistice ori defensive, să declare încetarea focului doar pentru a relua agresiunea la scurt timp mai târziu.

''Agresorul, conform rațiunii, logicii și dreptului internațional, trebuie tras la răspundere. Trebuie să ne asigurăm că acest război, sau aceste războaie intermitente, nu ne vor fi impuse din nou regiunii și țării noastre periodic'', a explicat oficialul iranian, conform căruia războiul aflat în desfășurare a fost ''impus'' Iranului în timp ce acesta negocia cu seriozitate un acord asupra programului său nuclear.

El a atenționat asupra unor posibile ''atacuri sub steag fals'' desfășurate de SUA și Israel și atribuite de aceste țări Iranului. Forțele armate iraniene ''declară cu onoare și curaj fiecare țintă pe care o atacă'', a indicat purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, citat de agenția DPA.

Tot luni, Consiliul ONU pentru Drepturile Omului a organizat o dezbatere interactivă între statele membre și raportorul său special privind situația drepturilor omului în Iran și misiunea ONU de informare asupra evenimentelor din Iran, în contextul conflictului aflat în desfășurare și a reprimării protestelor antiguvernamentale care au avut loc în decembrie și ianuarie.

Iranul a reafirmat în fața acestui consiliu că nu va ceda în fața ''agresiunii ilegale'' a SUA și Israelului, avertizând totodată că cetățenii săi sunt în mare pericol din cauza atacurilor aeriene continue.

''Problema cea mai urgentă și fundamentală care privește drepturile drepturilor omului în Iran este amenințarea iminentă asupra a 90 de milioane de persoane, ale căror vieți sunt în pericol imediat și grav sub umbra unei agresiuni militare nechibzuite'', a declarat Ali Bahreini, ambasadorul Iranului la ONU la Geneva, citat de AFP.

Acesta a îndemnat principalul organism al ONU pentru drepturile omului să se concentreze nu pe situația internă din Iran în urma protestelor recente, ci pe situația patrimoniului cultural al Iranului, amenințat de bombardamentele americano-israeliene, și pe uciderea copiilor pe băncile școlilor, referindu-se la moartea a 165 de fete ucise în orașul Minab după ce școala lor a fost lovită în prima a campaniei de bombardamente lansate de SUA și Israel. Pentagonul și președintele american Donald Trump au spus că o anchetă privind atacul asupra școlii de la Minab este în desfășurare. Potrivit unei investigații a publicației americane New York Times, școala ar fi fost lovită de o rachetă de croazieră americană Tomahawk.

Războiul, pornit de SUA și Israel pe 28 februarie și care constă într-o campanie intensă de atacuri aeriene, a intrat în a treia săptămână. Potrivit Pentagonului, în primele două săptămâni ale conflictului au fost atacate peste 15.000 de ținte în Iran. Sunt vizate cu precădere instalațiile nucleare, cele de producție și lansare a rachetelor balistice, depozite de muniții, bazele armatei și ale Corpului Gărzilor Revoluționare, locațiile unde se estimează că s-ar afla lideri politici și militari, etc.

Iranul ripostează cu drone și rachete lansate în valuri asupra Israelului și a bazelor și intereselor americane din Golf. Confruntat cu imposibilitatea de a câștiga o confruntare directă, Iranul a optat pentru extinderea geografică a conflictului pentru a lovi punctele slabe ale inamicului, cum ar fi radarele de alertă timpurie. În paralel cu aceste lovituri, Teheranul se concentrează pe Strâmtoarea Ormuz, ușor de controlat de pe coasta iraniană, în timp ce SUA încă ezită să recurgă la opțiunea riscantă a escortării militare a navelor comerciale ce traversează această cale navigabilă prin care tranzitează aproximativ 20% din comerțul mondial cu petrol și gaze naturale lichefiate (GNL). AGERPRES/(AS - redactor: Sorin Popescu, editor online: Gabriela Badea)