Unele dintre principalele bănci centrale mondiale au ședințe de politică monetară săptămâna aceasta, pe fondul sporirii temerilor că șocul energiei cauzat de războiul din Orientul Mijlociu ar putea alimenta inflația și afecta creșterea economică, transmite AFP.

Banca Centrală Europeană (BCE), Rezerva Federală a SUA (Fed), Banca Angliei (BoE) și Banca Japoniei (BoJ) au programate reuniuni miercuri și joi, iar comunicatele lor privind potențialele efectele negative ale conflictului vor fi atent analizate.

Cotația barilului de petrol Brent din Marea Nordului a urcat luni cu 3,7%, la 106,30 dolari, apoi s-a tranzacționat în jur de 103 dolari, după ce în ianuarie era sub 60 de dolari. Și cotația țițeiului american West Texas Intermediate (WTI) a crescut cu 0,9%, la 99,60 de dolari per baril. În ultimele două săptămâni, cotațiile futures au crescut cu peste 40%.

Creșterea prețurilor la petrol și gaze, care majorează costurile gospodăriilor cu energia și alimentelor, au provocat temeri legate de repetarea șocului inflației din 2002, după ce Rusia a invadat Ucraina.

Dar analiștii se așteaptă ca băncile centrale să nu majoreze dobânzile pentru a contracara potențiala creștere a inflației, ci să mențină deocamdată nemodificate costurile de împrumut, în timp ce oferă asigurări că sunt pregătite să acționeze.

'Credem că majoritatea băncilor centrale vor menține dobânzile de data aceasta și vor aștepta să evalueze impactul creșterii prețului energiei asupra inflației', apreciază analiștii de la UniCredit.

Rezerva Federală a SUA va anunța decizia sa de politică monetară miercuri, iar analiștii se așteaptă la menținerea dobânzii de referință în intervalul 3,50%-3,75%.

Dar Fed 'nu este acum într-o poziție cu adevărat dificilă', a declarat pentru AFP economistul Nicole Cervi de la Wells Fargo, deoarece temerile privind majorarea inflației în urma efectelor războiului din Iran sunt în conflict temerile privind piața muncii.

Fed are un mandat dual, de a ține inflația pe termen lung aproape de ținta de 2%, în timp ce asigură un nivel scăzut al șomajului. Dar deja inflația a depășit ținta, în timp ce apar indicii ale slăbiciunii pieței muncii.

Și BCE ar urma să anunțe joi menținerea nemodificată a dobânzilor, inflația s-a situat în jurul țintei de 2% a instituției de la Frankfurt, iar probabil președinta BCE, Christine Lagarde, va reitera convingerea ei că ratele dobânzilor se află deocamdată 'într-un loc bun'.

'Consiliul guvernatorilor a decis ca ratele dobânzilor reprezentative ale BCE să rămână nemodificate. Rata dobânzii la facilitatea de depozit, rata dobânzii la operațiunile principale de refinanțare și rata dobânzii la facilitatea de creditare marginală vor rămâne nemodificate la 2%, 2,15% și, respectiv, 2,40%', se arată în comunicatul de presă publicat în februarie, după prima reuniune a BCE din acest an.

Lagarde va anunța probabil că BCE este pregătită să acționeze, după ce instituția a fost criticată că a reacționat prea lent în urma șocului inflației din 2002, după ce Rusia a invadat Ucraina.

Jack Allen-Reynolds, economist la Capital Economics, a declarat pentru AFP că BCE va dori să sublinieze că 'nu intră în panică'.

'Ei nu se vor grăbi să reacționeze la modificarea prețului energiei, care a fost extrem, dar foarte volatil. Nu este clar cât timp va dura această abordare și care va fi impactul pe termen mediu sau lung asupra inflației', a adăugat el.

Tot joi, Banca Angliei va anunța decizia sa de politică monetară, iar analiștii se așteaptă la menținerea nemodificată a dobânzii.

Înaintea conflictului, investitorii pariau pe mai multe reduceri anul acesta, pe fondul atenuării inflației în Marea Britanie, dar acum contextul geopolitic s-a modificat semnificativ.

Spre deosebire de instituțiile occidentale, Banca Japoniei a majorat deja recent dobânzile pentru a contracara creșterea inflației. Analiștii cred că prețul ridicat al petrolului ar putea determina instituția să majoreze dobânda în aprilie.

Dar unii analiști minimalizează pericolul creșterii inflației, în pofida dificultăților din energie.

Allen-Reynolds de la Capital Economics a explicat că în 2022 contextul economic era diferit de cel actual. 'A fost un tip de furtună perfectă pentru inflație, dar acum nu mai suntem în acea lume', a declarat el pentru AFP. AGERPRES/(AS - redactor: Mihaela Dicu, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Simona Aruştei)