Creșterea tensiunilor în Orientul Mijlociu și amenințările asupra Strâmtorii Ormuz riscă să afecteze aprovizionarea globală cu țiței, un scenariu care, conform experților, ar putea accelera tranziția către energiile regenerabile în China și ar consolida abordarea sa asupra securității energetice, relatează miercuri EFE.

Escaladarea are loc după ce Teheranul a amenințat că va închide această trecere maritimă strategică prin care tranzitează aproximativ 20% din petrolul și gazele naturale lichefiate (GNL) la nivel mondial ca răspuns la atacurile lansate de Statele Unite și Israel asupra Iranului.

Pentru China, al doilea cel mai mare consumator de energie din lume și principal importator global de petrol, criza evidențiază ceea ce cercetătoarea Shen Xinyi de la Centrul de cercetare a energiei și aerului curat a definit drept o 'vulnerabilitate structurală' derivată din 'dependența puternică de combustibilii fosili importați', conform declarațiilor preluate de ziarul South China Morning Post din Hong Kong.

Deși se preconizează un impact limitat pe termen scurt asupra aprovizionării de către China, incertitudinea geopolitică coincide cu momentul în care Beijingul termină de elaborat noul său plan cincinal și și-a reiterat intenția de a promova o înlocuire 'sigură, de încredere și ordonată' a energiei fosile cu alternative curate.

În acest sens, Shen susține că tensiunile actuale evidențiază o 'schimbare în conceptul de securitate energetică', care trece de la concentrare pe volumul aprovizionării la prioritizarea 'rezilienței sistemice prin electrificare și extinderea energiei curate'.

Urmând același tip de raționament, Chim Lee, analist la Economist Intelligence Unit, citat de cotidianul din Hong Kong, a remarcat că tensiunile din Orientul Mijlociu 'nu vor face decât să accentueze concentrarea Beijingului asupra securității energetice, mai ales pe măsură ce prețurile gazului explodează', în timp ce geopolitica întărește 'argumentul economic în favoarea energiilor regenerabile și a vehiculelor electrice la nivel mondial'.

Incertitudinea a afectat și alte materii prime, precum metanolul. China, deși cel mai mare producător mondial, are nevoie de 'importuri considerabile' de metanol, potrivit presei locale.

Astfel, rezervele portuare au scăzut la 1,47 milioane de tone, iar prețurile au crescut cu 7,4% într-o singură zi.

Purtătoarea de cuvânt a Ministerului chinez de Externe, Mao Ning, a îndemnat marți să 'se asigure stabilitatea și fluxul aprovizionării cu energie' în fața amenințărilor asupra Strâmtorii Ormuz și a afirmat că Beijingul 'va lua măsurile necesare pentru a-și proteja propria securitate energetică'.

Strâmtoarea Ormuz, care leagă Golful Persic de Golful Oman și de Oceanul Indian, este unul din principalele puncte de strangulare energetică din lume.

Generalul de brigadă al Gardienilor Revoluției din Iran, Ebrahim Yabari, a afirmat marți că nu vor permite să treacă 'nicio picătură de petrol' prin strâmtoare și că 'vom da foc oricărei nave care încearcă să traverseze Strâmtoarea Ormuz'.

Pe de altă parte, președintele american Donald Trump a anunțat că, 'dacă va fi necesar', marina americană va începe să escorteze petrolierele prin zonă.

China, care obține o parte substanțială din țițeiul de care are nevoie din Orientul Mijlociu, și-a diversificat în ultimii ani sursele de aprovizionare și și-a crescut producția internă, deși tranzitul prin Strâmtoarea Ormuz rămâne un factor relevant pentru stabilitatea aprovizionărilor sale. AGERPRES/(AS - redactor: Raluca-Elena Anghel, editor online: Adrian Dădârlat)