Nazare: Creșterea economică nu mai poate fi cumpărată cu deficit, ci trebuie câștigată prin productivitate
Modelul nostru de creștere s-a bazat prea mult timp pe un consum alimentat de deficite fiscale externe tot mai mari, erodând fundamentele economice, iar ceea ce traversează România în prezent nu este o criză, ci consecința anticipată a unei schimbări deliberate de paradigmă, a declarat, marți, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare.
'În ultimele două decenii, România a realizat o convergență remarcabilă a veniturilor, susținută de integrarea europeană. Cu toate acestea, așa cum arată și rapoartele Băncii Mondiale, acest progres a fost însoțit de dezechilibre macroeconomice tot mai pronunțate și de disparități regionale vizibile.(...) Trecerea de la categoria de venit mediu la venit ridicat nu e nici automată, nici garantată. Știu că ritmul de creștere de 0,6% înregistrat în 2025 și recesiunea tehnică din a doua parte a anului au ridicat semne legitime de întrebare. Însă o spun cât se poate de hotărât: ceea ce traversează România astăzi nu este o criză. Este consecința anticipată, și aș spune necesară pe alocuri, a unei schimbări deliberate de paradigmă. Prea mult timp, modelul nostru de creștere s-a bazat pe consum alimentat de deficite fiscale externe tot mai mari. Acest model fiscal a fost iluzia prosperității, erodând în același timp fundamentele noastre economice. Am ales să corectăm această direcție, iar corecția inevitabil vine cu costuri de tranziție. În Europa de astăzi, în lumea de astăzi, sub presiunea geopolitică cu condiții financiare tot mai restrictive și o nouă agendă a competitivității, creșterea economică nu mai poate fi cumpărată cu deficit, aceasta trebuie câștigată prin productivitate', a explicat ministrul, la dezbaterea 'România: creștere economică bazată pe competitivitate', organizată de Guvernul României în parteneriat cu Grupul Băncii Mondiale.
El a subliniat că efortul de consolidare implementat în 2025 și 2026 este poate cel mai ambițios din istoria postaderare a României, iar rezultatele confirmă validitatea abordării: la sfârșitul anului 2025, deficitul bugetar cash a coborât la 7,7% din PIB, semnificativ sub ținta de 8,4%, ceea ce reprezintă o ajustare de aproximativ 1,6 puncte procentuale față de situația din 2024.
Ministrul de resort a amintit că au fost reduse cheltuielile de personal cu 0,6% din PIB și protejate investițiile publice.
'Subliniez acest lucru tocmai pentru a surprinde filosofia întregii noastre abordări. Nu am sacrificat viitorul pentru a gestiona prezentul. Privind înainte, suntem încrezători că o reducere suplimentară a deficitului la circa 6,2% din PIB până la sfârșitul acestui an este realizabilă. Bineînțeles, cu o traiectorie clară sub 3% pe termen mediu. (...) Consolidarea fiscală este însă un mijloc, nu este un scop în sine. Adevărata provocare care ne aduce împreună astăzi este să construim un model de creștere care nu doar se revigorează, ci se transformă, un model care să mute România de la cererea bazată pe deficit către competitivitatea bazată pe producție.
Aceasta este logica din spatele pachetului comprehensiv de relansare economică adoptat săptămâna trecută', a precizat ministrul Finanțelor.
Acesta a reamintit câteva elemente din acest pachet, care schimbă 'fundamental datele problemei'. Astfel, a spus Nazare, pentru prima dată, România dispune de un instrument dedicat atragerii de investiții strategice de mare anvergură, de peste 200 de milioane de euro, printr-o combinație de granturi, credite fiscale, garanții de stat și, acolo unde este oportun, participație la capital.
'Este un instrument care, din punctul meu de vedere, ne-a lipsit ani de zile, iar absența lui ne-a costat oportunități reale. Anvelopa totală până în 2032 pentru toate programele de sprijin se ridică la 5 miliarde de euro, iar banii vor fi canalizați către scheme de susținere în șapte sectoare prioritare, incluzând materii prime critice, noi tehnologii, apărare, cercetare și dezvoltare. Actualizăm semnificativ și sprijinul pentru inovare. România avea deja facilități pentru cercetare și dezvoltare, precum reducerea suplimentară de 50% sau scutirea de impozit pe venit pentru personalul de cercetare, dar noutatea pe care am introdus-o este acest credit fiscal de 10% pentru cercetare, dezvoltare, care reduce direct obligația fiscală și transmite un semnal puternic de predictibilitate investitorilor', a afirmat șeful de la Finanțe.
Alături de acesta, el a reamintit și de schema de Hub România, care vine în sprijinul IMM-urilor inovatoare cu granturi și o deducere de până la 200% pentru active corporale și necorporale în tehnologii de frontieră, precum inteligența artificială, biotehnologiile, robotică avansată.
'Aceste instrumente sunt concepute pentru a accelera parcursul de la laborator la piață, acolo unde tabloul european al inovării clasează în continuare România ca inovator emergent, la aproximativ 38% din media Uniunii Europene', a menționat Alexandru Nazare.
Ministrul a adăugat că, pe partea de finanțare, a fost introdusă amortizarea super accelerată de 65% pentru activele achiziționate în 2026, un impozit unic de 1% pentru micro-întreprinderi și o bonificație de 3% pentru plata la termen a obligațiilor fiscale atât pentru persoane juridice, cât și pentru PFA-uri. De asemenea, a fost ridicat plafonul pentru TVA la încasare și a fost capitalizată Banca de Investiții și Dezvoltare, fiind introduse, în plus, și garanții pentru a cataliza creditarea privată destinată investițiilor productive.
'România pornește de la o poziție mai promițătoare decât sugerează uneori indicatorii agregați. Sectorul nostru IT este printre cele mai dinamice din Europa, iar, din perspectiva Ministerului de Finanțe, digitalizarea nu mai este un simplu proiect de modernizare administrativă, este politică macroeconomică. Fiecare pas pe care îl facem în digitalizarea fiscală întărește în același timp conformarea fiscală și pune cărămizile pentru un ecosistem digital mai robust în sectorul privat. Iar pachetul de relansare integrează de fapt această logică. Politica fiscală devine instrument de transformare tehnologică, nu doar cu o sursă de venit', a subliniat ministrul Finanțelor.
Potrivit acestuia, agenda de reformă a României se înscrie ferm în dezbaterea europeană mai largă. Europa se confruntă cu un deficit de inovare, o piață unică digitală incompletă și dependențe strategice persistente în aprovizionarea cu resurse critice.
'Răspunsul trebuie să fie european ca anvergură, dar național ca execuție. În ECOFIN și în discuțiile intense avute în ultima perioadă cu OCDE, am pledat constant pentru finalizarea Uniunii Piețelor de Capital, pentru reechilibrarea poverii fiscale pe muncă, spre consum și capital, pentru un cadru european mai puternic de susținere a competitivității. Salutăm așadar ideea unui Fond European pentru Competitivitate în cadrul următorului cadru financiar multianual, care se aliniază strâns cu sectoarele pe care noi deja le prioritizăm în planul de relansare: materii critice, apărare, cercetare-dezvoltare, noi tehnologii', a punctat Nazare.
El a semnalat că, de asemenea, un element esențial îl reprezintă și accesul la finanțare, iar prin acest plan de relansare au fost puse băncile de stat 'la lucru', respectiv BID și EximBank, ca agenție de credit la export, pentru a susține proiecte cu valoare adăugată mai mare. Totodată, printre măsurile recente este dezvoltată piața de capital locală și este lansată și o facilitate de pregătire a proiectelor în PPP (parteneriat public-privat), împreună cu instituții financiare internaționale.
'România nu este doar un beneficiar al solidarității europene. Industria noastră IT, poziția geostrategică, capitalul uman sunt activele reale în ecuația competitivității europene și noi intenționăm să le mobilizăm pe deplin. Strategia noastră se bazează pe trei priorități: prioritizarea investițiilor în fața cheltuielilor curente și de consum, maximizarea absorbției și a impactului fondurilor europene, reforme structurale care să facă piețele mai competitive și economia mai rezistentă la șoc. Ritmul schimbărilor tehnologice și geopolitice într-o lume tot mai volatilă, după cum chiar observăm în ultimele zile, face ca prețul reformelor amânate sau făcute pe jumătate să crească de la an la an. Le-aș spune partenerilor noștri, haideți să rescriem împreună această tranziție cu priorități clare, calendare realiste și expertiză adusă la masă din timp, cât opțiunile sunt deschise. (...) Nivelul nostru de ambiție nu este doar ca România să se alăture grupului țărilor cu venituri ridicate, ci ca România să contribuie decisiv la obiectivul unei Europe mai competitive și reziliente', a transmis ministrul Finanțelor. AGERPRES/(AS-redactor: Nicoleta Gherasi, editor: Andreea Marinescu, editor online: Adrian Dădârlat)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
BNR: Aproape 30 de milioane de carduri erau active în România, la finele lunii iunie 2026
Numărul total de carduri active era, la finele lunii iunie 2026, de 29,74 milioane de unități, cu 1,11 milioane mai multe comparativ cu sfârșitul anului anterior, conform datelor centralizate de Banca Națională a României (BNR) și consultate de AGERPRES. Dintre acestea, 25,44 milioane aveau funcție de numerar, cu 750.000 mai multe
Bădulescu (ANAT): Târgul de Turism ar trebui să devină și o platformă de atragere a turiștilor străini în România
Târgul de Turism al României (TTR) ar putea avea un rol mai important în promovarea țării pe piețele externe și în atragerea turiștilor străini, prin participarea operatorilor internaționali, a jurnaliștilor și a specialiștilor din domeniu, în condițiile în care actuala ediție a fost orientată în principal către ofertele dedi
Bursa de la București a pierdut peste 18 miliarde de lei la capitalizare în această săptămână
Bursa de Valori București (BVB) a pierdut, în această săptămână, 18,4 miliarde de lei la capitalizare (-2,58%), în timp ce valoarea tranzacțiilor cu acțiuni a scăzut cu aproape 88 de milioane de lei (-31,65%), potrivit datelor publicate de BVB și consultate de AGERPRES. Capitalizarea bursieră a ajuns la 692,81 miliarde de lei
Report de peste 2,31 milioane de lei la Joker, la tragerile loto de duminică
Un report de peste 2,31 milioane de lei (peste 433.600 de euro) este în joc la categoria I a Joker, la tragerile loto de duminică, în timp ce la Loto 6/49, la aceeași categorie, reportul depășește 1,54 milioane de lei (peste 288.100 de euro), potrivit Loteriei Române. La Noroc se înregistrează un report cumulat de peste
INS: Resursele de energie totale disponibile au crescut cu 1,9%, în 2025, totalizând 42,8 milioane tep
Resursele de energie totale disponibile în anul 2025 au cumulat 42,8 milioane tone echivalent petrol (tep), în creștere cu 1,9% față de anul 2024 ca urmare a majorării importurilor cu 10,6%, a resurselor de gaze naturale utilizabile cu 7,5% și a resurselor de țiței cu 4,5%, conform datelor centralizate de Institutul Național de Statistică și consultate de
Bărhălescu (ANAT): Nivelul real al voucherelor de vacanță ar trebui să fie la 2.500 de lei
Nivelul real al voucherelor de vacanță ar trebui să fie la 2.500 de lei, sumă care reprezintă media pachetului turistic pe care îl achiziționează românii prin agențiile de turism, consideră Cristian Bărhălescu, președintele Asociației Naționale a Agențiilor de Turism din România (ANAT). 'Un nivel real al voucherelor de va
Nazare: Pregătim, împreună cu investitorii, mecanisme prin care resursele publice să atragă finanțări private în economie
Schimbarea modelului de dezvoltare al României presupune mai mult capital pentru companiile care pot crește, inova și ajunge pe piețele internaționale iar împreună cu investitorii pregătim mecanisme prin care resursele publice să atragă finanțări private în economie, susține ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare. 'Consol
Chisăliță: Alimentarea cu energie electrică a fost reluată pentru peste 63.194 de consumatori
Alimentarea cu energie electrică a fost reluată, până la ora 18:00, pentru peste 63.194 de consumatori, din cei 66.350 de consumatori care au rămas fără energie electrică ca urmare a fenomenelor extreme de ieri-noapte în 210 localități din România, potrivit ministrului Energiei, Dumitru Chisăliță. 'Vreau să transmit aprecierea și mulțumir
Petrescu(ASF): Dezvoltarea pieței de capital privat, un pas important pentru diversificarea surselor de finanțare ale economiei românești
Dezvoltarea pieței de capital privat este un pas important pentru diversificarea surselor de finanțare ale economiei românești și pentru stimularea investițiilor productive, consideră președintele Autorității de Supraveghere Financiară, Alexandru Petrescu. Acesta a participat vineri, alături de ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, reprezentanți ai Min
România a primit de la bugetul UE cu aproape 79 de miliarde de euro mai mult decât a contribuit (analiză)
România a primit de la bugetul Uniunii Europene cu aproape 79 de miliarde de euro mai mult decât a contribuit, în perioada 2007 - septembrie 2026, în condițiile în care încasările au totalizat 117,66 miliarde de euro, iar contribuțiile s-au ridicat la 38,81 miliarde de euro, potrivit unei analize realizate de Banca Transilvania (BT).
Pistol (CNAIR): Progres de 90% pe ultimul șantier al Autostrăzii Bucureștiului
Progresul pe ultimul șantier al Autostrăzii Bucureștiului (A0) este de 90%, pe cei 17,5 km ai lotului 1 (Joița - Corbeanca) al A0 Nord activitatea concentrându-se pe finalizarea lucrărilor necesare racordării cu DN1A și DN7, obiectivul fiind deschiderea circulației pe acest sector în 2026, a anunțat, vineri, directorul general al Companiei Naționale de Administra
CONAF: Numărul femeilor asociate sau acționare în firmele active din România a crescut cu 53,2%, în ultimii 12 ani
Numărul femeilor asociate sau acționare în firmele active din România a crescut cu 53,2%, în perioada 2013 - 2025, conform cercetării 'România Nevalorificată', întocmită de președinta-fondatoare a Confederației Naționale pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF), Cristina Chiriac. Statistica realizată pe baza
Lucrări la Pasajul Basarab: liniile 4 și 11 se suspendă, liniile 1 și 10 se modifică și se înființează temporar liniile 54, 610 și 611
Liniile de tramvai 4 și 11 vor fi suspendate sâmbătă, tramvaiele 1 și 10 vor circula pe trasee modificate, iar TPBI va înființa temporar linia de tramvai 54 și liniile navetă de autobuz 610 și 611, informează Asociația de Dezvoltare Intercomunitară pentru Transport Public București - Ilfov (TPBI). Potrivit unui comunicat al TPBI, măsurile au fost l
Ministerul Energiei: 44.872 de consumatori au, din nou, energie electrică după intervențiile de vineri dimineață
Un număr de 44.872 de consumatori au din nou energie electrică, după intervențiile din această dimineață efectuate de către echipele operatorilor de distribuție, la nivel național, informează Ministerul Energiei, într-un comunicat de presă transmis, vineri, AGERPRES. 'Intensificările vântului au afectat, în cursul dimineții, rețelele de d
Peste 3.100 de salariați din industria siderurgică din Galați vor primi salariile restante (minister)
Peste 3.100 de salariați din industria siderurgică din Galați, de la Combinatul Liberty și Liberty Tubular Products, vor beneficia de măsurile de protecție prin Fondul de garantare, după ce Guvernul a aprobat, vineri, normele necesare pentru plata salariilor restante ale muncitorilor. 'Peste 3.100 de angajați ai unor operatori economici de interes strategi


