Efectele indirecte ale conflictului din Orientul Mijlociu pot fi substanțiale asupra României, în special prin canalele energetice și prin deteriorarea încrederii pe piețele financiare, susține președintele Asociației Analiștilor Financiar-Bancari din România (AAFBR), Flavius Jakubowicz.

'Conflictul militar actual din Orientul Mijlociu, care implică în mod direct Iranul, Israelul și parteneri externi, este în primul rând o criză geostrategică cu consecințe economice semnificative la nivel global. Disrupțiile recente asupra fluxurilor de energie, inclusiv perturbări în Strâmtoarea Hormuz, unul dintre cele mai critice coridoare pentru exporturile mondiale de petrol și gaze, au generat creșteri marcante ale cotațiilor țițeiului și gazelor naturale pe bursele internaționale. Într-o singură zi, cotația petrolului de referință Brent a urcat cu peste 9-13%, atingând aproximativ 79-82 dolari/baril imediat după escaladare, iar piețele de gaze naturale au înregistrat creșteri de peste 40-50% în Europa, reflectând riscurile de aprovizionare agravate de conflict', a declarat, pentru AGERPRES, Flavius Jakubowicz.

Acesta a spus că aceste evoluții nu sunt doar variații bursiere abstracte. Ele au efecte reale asupra costurilor de producție, transport și energie în economiile importatoare de resurse energetice, inclusiv în România.

'Creșterea prețurilor internaționale la petrol se transmite, prin costuri mai mari la importul de carburanți și energie, în prețurile la pompă, în costurile logistice și, în ultimă instanță, în inflația generală pe care o resimt consumatorii și mediul de afaceri. Analizele economice indică faptul că, dacă prețul barilului se situează între 80 și 100 de dolari sau mai mult, există presiuni semnificative asupra costului carburanților și a prețului final al bunurilor și serviciilor pe piețele interne. Din perspectiva României, impactul direct al conflictului este moderat în ceea ce privește comerțul exterior bilateral', a explicat Flavius Jakubowicz.

Potrivit președintelui AAFBR, datele oficiale arată că relațiile comerciale ale României cu Israelul reprezintă aproximativ 0,4% din totalul schimburilor comerciale externe, iar restul țărilor din Orientul Mijlociu, individual, nu depășesc acest prag semnificativ, cu excepția Turciei (aproximativ 4,4% din comerțul total), care este un partener regional mai important, dar nu este afectat direct de conflagrația actuală.

'Totuși, efectele indirecte prin canalele energetice și prin încrederea piețelor pot fi substanțiale. România, ca economie orientată către UE și dependentă de importuri de energie, poate resimți creșteri ale costurilor de producție și presiuni inflaționiste mai intense, în special dacă evoluțiile prețurilor rămân volatile sau dacă lanțurile logistice globale continuă să fie perturbate. Am putea aprecia că o astfel de criză poate întârzia reducerile dobânzilor de politică monetară în regiunea Europei Centrale și de Est și poate menține costurile de finanțare la niveluri mai ridicate pentru întreprinderi și investitori. În concluzie, deși România nu este în prima linie a conflictului, iar expunerea comercială directă este relativ redusă, impactul global prin canalele prețului energiei și ale costurilor externe este real și necesită monitorizare continuă. Deciziile economice, atât la nivelul sectorului privat, cât și al celui public, trebuie să țină cont de volatilitatea geopolitică, de riscurile de creștere a costurilor energetice și de potențialele efecte asupra inflației și competitivității economice', a mai spus Flavius Jakubowicz.AGERPRES/(AS - redactor: George Bănciulea, editor: Mariana Nica, editor online: Irina Giurgiu)