Armata rusă a ocupat mai mult teritoriu în Ucraina în al patrulea an al războiului decât în cei doi ani anteriori, relevă o analiză efectuată marți de AFP pe baza datelor Institutului pentru Studiul Războiului (ISW) din SUA.

Astfel, în al patrulea an al războiului declanșat prin invazia rusă lansată pe 24 februarie 2022 unitățile armatei ruse au ocupat 4.524 de kilometri pătrați de teritoriu ucrainean, mai mult decât în al doilea și al treilea an de război împreună. Acestui teritoriu se adaugă 731 de kilometri pătrați de revendicări rusești suplimentare, care nu au fost confirmate, dar nici infirmate de ISW.

Al doilea an al conflictului, din februarie 2023 până în februarie 2024, s-a încheiat cu o perioadă de relativă stabilizare a frontului, dar în anul următor trupele ruse au ocupat încă 4.143 de kilometri pătrați de teritoriu ucrainean, plus alți 347 de kilometri pătrați revendicați, dar neconfirmați de surse independente.

Din cei 4.524 de kilometri pătrați câștigați de trupele ruse în al patrulea an al conflictului, 2.701 kilometri pătrați corespund teritoriilor aflate în totalitate sub controlul Rusiei. Diferența de 1823 de kilometri pătrați reprezintă teritorii pe care armata rusă a avansat, dar fără a stabili acolo un control deplin.

Aceste câștiguri teritoriale reprezintă 0,8% din teritoriul Ucrainei. Armata rusă ocupă în total puțin peste 19% din teritoriul acestei țări, suprafață ocupată în mare parte în primele săptămâni ale războiului. Aproximativ 7% din teritoriul Ucrainei, inclusiv peninsula Crimeea și părți din Donbas, se afla deja sub controlul Rusiei sau al separatiștilor pro-ruși în momentul invaziei lansate pe 24 februarie 2022.

În primele săptămâni ale invaziei trupele ruse ajunseseră chiar la porțile capitalei Kiev. Însă, confruntată cu dificultăți logistice și cu contraatacurile ucrainene, armata rusă s-a retras de acolo și din toată partea de nord a Ucrainei, pentru a se concentra pe fronturile de est și de de sud.

Dar și pe aceste fronturi trupele ruse aveau apoi să piardă teren. Astfel, o contraofensivă ucraineană a eliberat în toamna aceluiași an mare parte din provincia nord-estică Harkov, după care armata rusă a abandonat partea de nord a provinciei sudice Herson și s-a retras acolo dincolo de fluviul Nipru, în fața amenințării unei contraofensive ucrainene.

O contraofensivă majoră a armatei ucrainene a avut loc în vara anului următor în est și sud-est, dar a fost un eșec, trupele Kievului nereușind să treacă de liniile defensive rusești protejate de fortificații și de câmpuri minate.

Un alt eșec al armatei ucrainene a fost ofensiva lansată peste graniță în provincia rusă Kursk în august 2024, acțiune care a luat Rusia prin surprindere, Moscova neașteptându-se la o asemenea mișcare. Deși au reușit inițial să ocupe o parte a acestei provincii - însă fără a reuși să ajungă la centrala nucleară Kursk, care potrivit Rusiei a fost principalul obiectiv urmărit de Ucraina în această ofensivă -, trupele ucrainene au fost în cele din urmă expulzate din Rusia după lupte sângeroase în care trupele ruse au primit și sprijinul a circa 15.000 de soldați nord-coreeni.

De atunci, frontul nu a mai înregistrat schimbări majore și a continuat un război de uzură cu mari pierderi umane și de echipamente în ambele tabere.

Principala cucerire a armatei ruse în ultimul an este orașul Pokrovsk din provincia ucraineană estică Donețk, un important nod logistic. Pe sectorul de front din Donețk armata rusă a realizat majoritatea înaintărilor sale din ultimul an, revendicând acolo ocuparea a 2.787 de kilometri pătrați, din care 2.020 au fost capturați în întregime.

În unele secțiuni ale frontului trupele ruse au atins chiar și granițele regiunii Donețk, de unde și-au continuat avansul în regiunea sud-estică Zaporojie, iar în iunie 2025 au pătruns în provincia centrală Dnipropetrovsk, unde armata ucraineană a revendicat luni recuperarea a opt așezări în urma unor operațiuni contraofensive.

Sub impulsul președintelui american Donald Trump, al patrulea an de război a fost marcat de relansarea discuțiilor ruso-ucrainene menite să încheie războiul. Deși ambele tabere vorbesc despre unele progrese, soluționarea conflictului se lovește în special de chestiunea teritoriilor.

Președintele rus Vladimir Putin cere în special ca Rusia să preia integral controlul asupra regiunii ucrainene Donbas, alcătuită din provinciile Donețk și Lugansk, în schimbul unei înghețări a restului liniei frontului. Trupele ruse controlează în prezent circa 80% din Donețk și aproape complet provincia Lugansk.

Dar președintele ucrainean Volodimir Zelenski refuză să-și asume politic cedarea părții din Donbas controlată în continuare de armata ucraineană și unde aceasta din urmă și-a stabilit poziții fortificate încă din 2014, când a avut loc primul conflict armat cu separatiștii pro-ruși. Mai mult, Zelenski cere ca orice plan de pace să fie validat printr-un referendum, despre care susține că a priori va respinge cedarea Donbasului.AGERPRES/(AS - redactor: Sorin Popescu, editor online: Ady Ivaşcu)