Pe 24 februarie 2022, începea invazia rusă în Ucraina. Președintele Vladimir Putin a inițiat așa-numita 'operațiune militară specială', sub pretextul securizării teritoriilor estice ale Ucrainei și 'eliberării' Ucrainei de presupusa conducere 'nazistă', după cum evidențiază Institutul de Cercetare Ucraineană din cadrul Universității Harvard. Serviciile de informații occidentale avertizaseră, în lunile de dinaintea invaziei, că atacul era iminent, în contextul unei îngrijorătoare acumulări de forțe militare la granițele Ucrainei.

'Acesta este al patrulea an al celui mai mare război din Europa de la al Doilea Război Mondial încoace. Și omul care l-a început nu este doar liber - el încă luptă pentru a-și recupera banii înghețați în Europa.'', a subliniat președintele ucrainean Volodimir Zelenski, cu ocazia unui discurs susținut la Forumul Economic de la Davos, la 22 ianuarie 2026. Ucraina trăiește 'Ziua Cârtiței de săptămâni, luni, ani' sub agresiunea Rusiei, a mai spus liderul ucrainean, amintind că în urmă cu un an, a avertizat Europa 'că trebuie să știe cum să se apere'.

Pentru că nu a reușit să readucă Ucraina în sfera de influență a Rusiei prin ocuparea Crimeii în 2014 și apoi prin utilizarea unei combinații de intervenții militare în estul Ucrainei în următorii ani, președintele rus a recurs la invazia convențională în februarie 2022. Dar armata rusă nu a reușit să învingă rapid forțele ucrainene prin campania de tip 'blitzkrieg' și a recurs la o strategie de război de uzură, potrivit unei analize a Centrului pentru Studii Strategice și Internaționale (CSIS).

Bilanțul publicat de Global Conflict Tracker, la 27 ianuarie 2026, arată că forțele rusești au cucerit aproximativ 75.000 de kilometri pătrați (aproximativ 12% din teritoriul Ucrainei) de la invazia din 2022 și controlează aproximativ 120.000 de kilometri pătrați (aproximativ 20% din Ucraina), inclusiv teritorii cucerite înainte de 2022, cum ar fi Crimeea și părți din Donbas.

Foto: Press service of the State Emergency Service of Ukraine via REUTERS

Rusia a acumulat cel mai mare număr de victime dintre marile puteri în orice conflict de la al Doilea Război Mondial

Din februarie 2022, numărul total de victime din rândul forțelor ruse - inclusiv soldații răniți și dispăruți - se ridică la aproximativ 1,2 milioane de persoane, potrivit raportului CSIS publicat la 27 ianuarie 2026. Aceste estimări arată că Rusia a acumulat cel mai mare număr de victime dintre marile puteri în orice conflict de la al Doilea Război Mondial până în prezent. În ritmul actual, numărul total al victimelor Rusiei și Ucrainei ar putea ajunge la 2 milioane până în primăvara anului 2026, potrivit https://www.csis.org/.

Foto: (c) TOMMASO FUMAGALLI/EPA

Potrivit raportărilor Forțelor Armate Ucrainene de la 23 februarie 2022, numărul soldaților ruși care și-au pierdut viața în război se ridică la aproximativ 1.260.500, conform https://index.minfin.com.ua/.

Foto: (c) Ramil Sitdikov/REUTERS

Numărul soldaților ucraineni uciși pe câmpul de luptă în cei patru ani de război a fost estimat la 55.000 de către președintele Volodimir Zelenski, într-un interviu acordat postului France 2, la 4 februarie 2026. În plus, acesta a mai adăugat că un număr mare de persoane sunt considerate oficial dispărute.

Foto: (c) IGOR TKACHENKO/EPA

Luptele și atacurile aeriene au provocat peste 53.000 de victime civile, în timp ce 3,7 milioane de persoane sunt strămutate în interiorul țării, iar 6,9 milioane au fugit din Ucraina, conform bilanțului publicat pe www.cfr.org la 16 decembrie 2025.

Curajul și sacrificiul poporului ucrainean în fața atacurilor rusești au fost onorate la Conferința de Securitate de la Munchen, pe 14 februarie 2026. Cu acest prilej, președintele Volodimir Zelenski a primit Premiul Ewald von Kleist în numele ucrainenilor.

FotoŞ (c) RONALD WITTEK/EPA

Volumul total al ajutorului alocat Ucrainei a rămas relativ stabil în 2025, datorită sprijinului extins din partea Europei

De la începutul războiului, Ucraina a primit aproximativ 175 de miliarde de dolari ajutor din partea Statelor Unite și 197 de miliarde de dolari din partea Uniunii Europene, potrivit sursei citate anterior. La începutul anului 2023, administrația Biden a aprobat furnizarea de armament din ce în ce mai avansat, cum ar fi sistemul de apărare aeriană Patriot, crucial pentru apărarea împotriva atacurilor aeriene rusești, și tancuri de luptă de ultimă generație. Prezența trupelor americane în Europa a crescut, de asemenea, la aproximativ 100.000 de soldați, după declanșarea războiului.

Foto: (c) Shannon Stapleton /REUTERS

Între 2022 și 2024, Statele Unite au jucat un rol central în furnizarea de ajutor militar și non-militar (financiar și umanitar), alocând în medie, anual, 17,3 miliarde euro sub formă de ajutor militar și 13,3 miliarde euro sub formă de ajutor financiar și umanitar, potrivit raportului publicat de Institutul Kiel la 11 februarie 2026. În 2025, asistența americană a cuprins un singur pachet de ajutor militar în valoare de 400 de milioane (0,4 miliarde) euro și nu au fost înregistrate noi alocări pentru sprijin umanitar sau financiar.

În ciuda întreruperii sprijinului din partea SUA, volumul total al ajutorului alocat Ucrainei a rămas relativ stabil în 2025, în principal datorită sprijinului considerabil extins din partea Europei, notează https://www.kielinstitut.de/. Ajutorul militar european a crescut cu 67% peste media din perioada 2022-2024, în timp ce ajutorul non-militar a crescut cu 59%, conform raportărilor Ukraine Support Tracker.

În Europa, ajutorul financiar și umanitar este în prezent dominat de instituțiile UE, împrumuturile și granturile UE reprezentând 89% din aceste fluxuri în 2025. Ajutorul militar provine, în principal, de la câteva țări din Europa de Nord și de Vest (aproximativ 95%), în special țările scandinave, Germania și Regatul Unit.

Foto: (c)  ALEX MICSIK / AGERPRES FOTO

Pentru a ajuta la înlocuirea sprijinului SUA, NATO a lansat inițiativa PURL, prin care donatorii au achiziționat arme americane pentru Ucraina în valoare de 3,7 miliarde de euro în 2025, inclusiv sisteme HIMARS și Patriot. De asemenea, donatorii au achiziționat din ce în ce mai mult arme direct de la industria de apărare a Ucrainei. Ponderea achizițiilor în Ucraina a ajuns la 22% la sfârșitul anului 2025, arată concluziile raportului publicat la adresa https://www.kielinstitut.de/publications/news/ukraine-support-after-4-years-of-war-europe-steps-up/.

O altă tendință în creștere în ceea ce privește ajutorul militar este finanțarea armelor prin achiziții directe de la industria de apărare a Ucrainei. Între 2022 și 2025, capacitatea de producție de apărare a țării a înregistrat creșteri continue, valoarea totală estimată până la sfârșitul anului 2025 fiind de aproximativ 31 de miliarde euro, conform raportului citat anterior.

Rusia a preluat inițiativa pe câmpul de luptă din Ucraina, în ianuarie 2024

În noiembrie 2023, comandantul suprem ucrainean Valerii Zalujni declara că războiul a ajuns într-un impas după contraofensiva eșuată a Ucrainei. În ianuarie 2024, forțele rusești mențineau ofensiva intensă, concentrându-se pe capturarea totală a regiunii Luhansk, avansarea în estul regiunii Harkov și ocuparea restului rămas din regiunea Donețk. Avansuri cheie au avut loc în apropiere de Kreminna, Bakhmut și Avdiivka, potrivit analizei Institutului pentru Studiul Războiului publicată pe pagina https://understandingwar.org/.

Sursa foto: politico.eu

Din cauza tensiunilor strategice dintre președinte și cel mai înalt oficial militar, Zelenski l-a înlocuit pe Zalujni cu generalul Oleksandr Sirski, pe 8 februarie 2024. La scurt timp după numirea sa, Sirski a ordonat retragerea trupelor din Avdiivka, un oraș important din Donețk, unde luptele continuau de patru luni. El a susținut că retragerea a fost necesară pentru a evita încercuirea. Decizia, însă, i-a adus Rusiei cea mai semnificativă victorie pe câmpul de luptă de la capturarea orașului Bahmut, în mai 2023.

În mai 2024, Rusia a lansat o ofensivă asupra regiunii Harkov, care, în ciuda câștigurilor teritoriale, a stagnat în cele din urmă. Cu toate acestea, campaniile de toamnă și iarnă ale Rusiei au împins mai adânc în estul și sud-estul Ucrainei, în special în Donețk, cucerind peste 4.000 de kilometri pătrați de teritoriu ucrainean, potrivit CSIS.

Foto: (c) CRISTIAN LUPAŞCU / AGERPRES FOTO

Din 2024, forțele ruse au câștigat mai puțin de 1,5% din teritoriul ucrainean

În vara anului 2025, forțele ruse au preluat controlul asupra orașului Chasiv Yar, situat la vest de Bahmut, dar nu au reușit să elimine restul de trupe ucrainene și să obțină controlul deplin. Aici, de la sfârșitul lunii februarie 2024 până la începutul lunii ianuarie 2026, forțele ruse au avansat aproximativ 10 kilometri, într-un ritm mediu de 15 metri pe zi.

FotoŞ (c) SERGEY KOZLOV/EPA

Mai la nord, în regiunea Harkov, ritmul de avans al Rusiei a fost, de asemenea, lent. În noiembrie 2024, Rusia a lansat o ofensivă spre Kupiansk, traversând râul Oskil și înaintând spre vest în încercarea de a captura orașul. De la mijlocul lunii noiembrie 2024 până la începutul lunii ianuarie 2026, forțele rusești au avansat în zonă aproximativ 9,5 kilometri, cu un ritm mediu de aproximativ 23 de metri pe zi.

Foto: (c) SERGEY KOZLOV/EPA

În noiembrie 2025, Rusia a intensificat o ofensivă care viza capturarea orașului Huliaipole din regiunea Zaporijia. De la începutul lunii noiembrie 2025 și până la începutul lunii ianuarie 2026, forțele rusești au avansat în această zonă aproximativ 18,5 kilometri, cu un ritm mediu de 297 de metri pe zi, potrivit evaluărilor CSIS.

Foto: (c) Press service of the 65th Mechanized Brigade HANDOUT/EPA

Ucraina continuă presiunea ofensivă asupra Rusiei prin atacuri asupra infrastructurii

La începutul lunii august 2024, Ucraina a lansat Ofensiva Kursk - prima ofensivă transfrontalieră condusă cu scopul de a deturna trupele și resursele rusești din estul Ucrainei. Forțele ucrainene au capturat 1.250 de kilometri pătrați de teritoriu rusesc, dar Rusia a desfășurat peste 50.000 de soldați pentru a contracara atacul.

Foto: (c)  CRISTIAN LUPAŞCU / AGERPRES FOTO

În noiembrie 2024, Ucraina a lansat cel mai mare atac cu drone asupra teritoriului rus, având ca țintă Moscova. O lună mai târziu, dronele ucrainene au pătruns adânc în teritoriul rus, ajungând la Kazan.

În ianuarie 2025, Ucraina a continuat cu o a doua incursiune în regiunea Kursk. Peste 10.000 de soldați nord-coreeni s-au alăturat forțelor rusești pe parcursul ambelor ofensive, suferind un număr mare de pierderi și fiind în cele din urmă retrași în februarie 2025. La 13 martie 2025, Rusia transmitea că situația din Kursk este 'pe deplin sub controlul nostru' și că Ucraina a 'abandonat' o mare parte din materialele sale.

Medierea unui acord de pace între Rusia și Ucraina

La preluarea noului mandat, în ianuarie 2025, președintele american Donald Trump a promis că va pune capăt războiului și a încercat să medieze un acord de pace între Rusia și Ucraina. Totuși, chiar și după organizarea Summitului din Alaska, la 15 august 2025, la care a participat Vladimir Putin, termenii pentru pace ai președintelui rus au rămas în mare parte neschimbați. Președintele Zelenski și-a exprimat îngrijorarea cu privire la discuțiile de pace exclusiviste dintre Statele Unite și Rusia, temându-se de o rezoluție disproporționată și de lipsa garanțiilor de securitate pentru viitorul Ucrainei.

Foto: (c) Kevin Lamarque/REUTERS

Administrația Trump și-a reluat eforturile de a negocia o soluționare pentru a pune capăt războiului cu un proiect de acord de pace în 20 de puncte discutat la Geneva, în noiembrie 2025. Deși Ucraina a acceptat provizoriu propunerea, mulți termeni ai acordului - inclusiv concesii teritoriale și garanții de securitate - au rămas incerți. Între timp, Rusia a reiterat că nu va accepta un acord modificat care se abate de la 'spiritul și litera' summitului din Alaska, potrivit www.cfr.org.

Foto: (c) UAE Presidential Court HANDOUT HANDOUT/EPA

Începutul anului 2026 a adus și primele discuții trilaterale între negociatori din Ucraina, Rusia și SUA, la Abu Dhabi. În urma celei de-a doua runde de întâlniri (4-5 februarie), delegațiile au ajuns la un acord prin care Federația Rusă și Ucraina au eliberat fiecare câte 157 de prizonieri de război, potrivit anunțului făcut de Rustem Umerov, membru al delegației ucrainene, pe rețeaua X. Cele mai sensibile subiecte au rămas cererile Moscovei ca Ucraina să cedeze teritoriile pe care încă le controlează în Donbas (Lugansk și Donețk), precum și soarta centralei nucleare din Zaporojie, cea mai mare din Europa, care se află într-o zonă ocupată de Rusia.

Foto: (c)  Ukrainian Presidential Press Service/Handout via REUTERS

Coaliția de Voință pentru Ucraina

Coaliția de Voință, inițiată de Franța și Regatul Unit în februarie 2025, și formată din 35 de națiuni, inclusiv Australia, Japonia și Noua Zeelandă, cu scopul de a sprijini suveranitatea Ucrainei prin menținerea unui armistițiu în țară și prin descurajarea Rusiei în cazul unui acord de pace, s-a întrunit pe 6 ianuarie 2026 în a 15-a sa reuniune, adoptând Declarația de la Paris.

Foto: (c) Ludovic MarinPool via REUTERS 

'Am convenit asupra necesității unui sprijin continuu pentru Ucraina și a unor garanții de securitate solide, pentru a preveni un alt război în regiunea noastră. Negocierile de pace au ajuns într-o fază critică, iar unitatea și coordonarea noastră sunt mai importante ca niciodată. Toți participanții la 'Coaliția de Voință' (Coalition of the Willing) susțin cu tărie eforturile depuse de SUA. Scopul nostru comun este de a realiza o pace dreaptă și durabilă, bazată pe respectarea dreptului internațional', a transmis pe pagina X președintele Nicușor Dan, care a participat la reuniunea desfășurată la Palatul Elysee, unde a fost prezent și președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, emisari americani, Secretarul General al NATO, Mark Rutte, și președinta Uniunii Europene, Ursula von der Leyen.

Today, I took part in the meeting of the #CoallitionOfTheWilling, hosted in #Paris by President @EmmanuelMacron, with the participation of President @ZelenskyyUA.

We agreed on the need for continued support for Ukraine and strong security guarantees, preventing another war in… pic.twitter.com/87jyyZNUx0

— Nicușor Dan (@NicusorDanRO) January 6, 2026

Declarația de la Paris prevede, în linii mari: participarea la un mecanism propus de monitorizare și verificare a încetării focului, condus de SUA; sprijin pentru Forțele Armate ale Ucrainei; o Forță Multinațională pentru Ucraina; angajamente obligatorii de a sprijini Ucraina în cazul unui viitor atac armat din partea Rusiei, în scopul restabilirii păcii; angajament de a aprofunda cooperarea pe termen lung în domeniul apărării cu Ucraina, potrivit https://www.consilium.europa.eu/.

Amenințările lui Vladimir Putin cu utilizarea armelor nucleare

În iunie 2023, Rusia a anunțat transferul de arme nucleare tactice în Belarus. Ambele state au efectuat, în iunie 2024, exerciții cu arme nucleare. În noiembrie 2024, Putin a modificat doctrina nucleară a Rusiei pentru a permite răspunsuri cu arme nucleare la atacurile convenționale care amenință suveranitatea Rusiei.

Foto: (c) MKHAIL METZEL SPUTNIK KREMLIN  POOL EPA

'Dezvoltarea triadei nucleare, care garantează securitatea Rusiei și permite asigurarea eficientă a descurajării strategice și echilibrul de forțe în lume, rămâne o prioritate absolută', a declarat Vladimir Putin într-un discurs televizat difuzat la 22 februarie 2026.

Rusia și Statele Unite, cele două principale puteri nucleare, nu mai sunt legate de niciun tratat de dezarmare de la expirarea acordului New START, la începutul lunii februarie 2026.

Între timp, Uniunea Europeană nu poate adopta al 20-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei din cauza unui veto al Ungariei, potrivit declarațiilor Înaltului reprezentant al diplomației UE, Kaja Kallas, de la 23 februarie 2026. Ungaria și-a anunțat intenția de a bloca adoptarea atât timp cât nu va obține reluarea livrărilor de petrol rusesc prin oleoductul Drujba, care traversează Ucraina, în prezent avariat. AGERPRES/(Documentare - Roxana Losneanu, editor: Irina Andreea Cristea, editor online: Andreea Preda)