Bruxelles - Trimisul special al AGERPRES, Tudor Martalogu, transmite: Războiul de agresiune dus de Rusia împotriva Ucrainei are drept scop destabilizarea întregii Europe, iar pentru România impactul agresiunii este mai mare față de alte state europene și în acest context războiul a arătat importanța țării noastre pentru securitatea regiunii, a declarat marți pentru AGERPRES eurodeputatul Siegfried Mureșan (Partidul Popular European), în ziua când se împlinesc exact patru ani de la invadarea Ucrainei de forțele ruse.

''Obiectivul Rusiei nu a fost și nu este doar Ucraina. Obiectivul este destabilizarea întregii Europe. În ultimii ani, acest lucru s-a văzut clar. Pe lângă războiul convențional din Ucraina, Kremlinul a încercat să intervină în alegerile din România, Polonia și Republica Moldova. A investit masiv în dezinformare și manipulare. Tocmai de aceea, am spus și o repet: rezistând în fața agresiunii ruse, Ucraina nu își apără doar propriul teritoriu. Apără întreaga Europă. Pentru noi, România, ca stat aflat la granița războiului, impactul agresiunii este mai mare față de alte state europene. Județele noastre din est au fost afectate și economic de acest război, nu doar în ceea ce privește percepția securității'', a spus vicepreședintele grupului europarlamentar PPE.

El a amintit de planul propus de Comisia Europeană și dedicat statelor aflate la granița cu Rusia și Ucraina. Principalul instrument din acest plan este EastInvest, în valoare de 28 de miliarde de euro. Prin acest mecanism, autoritățile locale și mediul privat din estul României vor avea acces la finanțare în condiții avantajoase pentru întărirea economiei și dezvoltarea de afaceri.

Mureșan a ținut să remarce că agresiunea rusă nu mai este doar pe front, împotriva Ucrainei, ea ''este și online, este și în alegeri și este împotriva întregii Europe, a democrațiilor noastre, a valorilor noastre'. ''Rusia va încerca să influențeze toate alegerile europene. Am spus acest lucru după alegerile din România și Republica Moldova și îl repet. Trebuie să cooperăm mai strâns între statele membre împotriva agresiunilor hibride ale Rusiei în mediul online. Trebuie să investim mai mult în securitate cibernetică. Protejarea democrației înseamnă protejarea infrastructurii digitale'', a spus eurodeputatul.

De altfel, în bugetul multianual al Uniunii Europene pentru 2028-2034, pe care Siegfried Mureșan îl negociază în numele Parlamentului European, a propus o creștere de cinci ori a fondurilor pentru apărare și securitate.

În opinia eurodeputatului PPE, războiul din Ucraina a avut și efecte contrare așteptărilor și dorințelor președintelui rus Vladimir Putin. ''Rusia a vrut să slăbească NATO, dar a întărit-o odată cu aderarea Suediei și Finlandei. Rusia a vrut să slăbească UE și să o țină departe de Moscova. A produs efectul contrar, redeschizând apetitul UE pentru extinderea spre est odată cu începerea negocierilor de aderare ale Republicii Moldova și Ucrainei. Dacă Uniunea Europeană va avea noi membri în următorii 10 ani - și sunt convins că va avea - acest lucru se datorează și agresiunii ruse'', a explicat Mureșan în declarația acordată AGERPRES.

Nu în ultimul rând, războiul a accelerat reducerea dependenței de gazul rusesc. Astfel, importurile de gaz rusesc au scăzut de la 43% din total, în 2021, la 12% în 2025, iar planul UE este să reducă la zero toate importurile de gaz rusesc până anul viitor.

''Vedem cât de mult încearcă guvernul (premierului ungar Viktor) Orban să întârzie de fiecare dată sprijinul pentru Ucraina și sancțiunile împotriva Rusiei. Dacă și România ar fi fost condusă de un guvern mai puțin proeuropean în această perioadă, cum este guvernul Orban la Budapesta, frontiera de est a Uniunii ar fi fost mult mai vulnerabilă. La fel, dacă la Chișinău nu ar fi fost un lider proeuropean precum Maia Sandu, ci un lider prorus, cum este Lukașenko în Belarus, care și-a pus țara la dispoziția armatei ruse împotriva Ucrainei, Europa ar fi fost mai puțin sigură'', a subliniat Siegfried Mureșan, care este și președinte al Delegației la Comisia parlamentară de asociere UE-Moldova.

Pe de altă parte, eurodeputatul PPE s-a referit la sancțiunile europene împotriva Rusiei, în contextul în care miniștrii de externe din UE nu au reușit luni să adopte al 20-lea pachet de sancțiuni la adresa Moscovei din cauza opoziției Ungariei. Potrivit lui Mureșan, la fiecare pachet de sancțiuni împotriva Rusiei și la fiecare decizie de sprijin pentru Ucraina, Budapesta a amenințat cu blocajul. De fiecare dată, în final, sancțiunile UE contra Rusiei au fost adoptate, iar pachetul de sprijin pentru Kiev a fost adoptat.

''Este și un joc politic intern al premierului Orban. Cu două luni înainte de alegeri, Viktor Orban încearcă să transmită un semnal propriului electorat, să 'vândă' o victorie pe plan european, chiar dacă probabil va fi doar una simbolică. Sancțiunile funcționează. Ele reduc capacitatea Rusiei de a finanța războiul. Nu opresc conflictul peste noapte, dar limitează resursele Kremlinului și cresc costurile agresiunii. Sancțiunile sunt rele pentru Rusia și bune pentru ucraineni. Dar sunt bune și pentru români, pentru maghiari și pentru toți cei care își doresc pacea în Europa'', a încheiat vicepreședintele grupului PPE. AGERPRES/(A - editor: Gabriela Ionescu, editor online: Simona Aruştei)