Războiul din Ucraina este unul dintre cele mai lungi războaie din istoria Rusiei, comparabil ca lungime cu Primul și al Doilea Război Mondial, a declarat, pentru AGERPRES, profesorul Ioan Stanomir.

''Este vorba de cel mai lung front de după al Doilea Război Mondial din Europa - de la Munții Carpați până la Marea Neagră. Este ceva ce totuși trebuie luat în calcul. Nu este Republica Moldova, nu este Osetia, nu este Georgia, nu este Nagorno-Karabah. Este vorba de o cu totul altă anvergură, iar un conflict înghețat purtat pe o asemenea distanță nu este întru totul înghețat pentru că înghite resurse uriașe și pierderile umane ale Rusiei sunt copleșitoare'', a explicat profesorul Stanomir, într-o declarație acordată AGERPRES în contextul marcării a patru ani de la începutul agresiunii Federației Ruse în Ucraina.

Potrivit acestuia, pierderile umane ruse în războiul din Ucraina le depășesc pe cele din războiul din Afganistan.

''Noi tindem să socotim resursele umane ale Rusiei ca fiind inepuizabile. Dar aș insista asupra faptului că pierderile lor sunt uriașe. Sunt mult, mult mai mari decât cele din Afganistan. Iar durata războiului în acest moment a depășit durata războiului pe care ei îl numesc Marele război pentru apărarea patriei. Acela a durat din iunie 1941 până în mai 1945. Acum - din februarie 2022 până în februarie 2026 și continuă. Este unul dintre cele mai lungi războaie din istoria Rusiei, comparabil ca lungime cu Primul și al Doilea Război Mondial'', a precizat Ioan Stanomir.

Politologul a subliniat că războiul din Ucraina a dovedit încă o dată faptul că, în politica internațională, ''principalul argument pe care te poți întemeia atunci când dialoghezi cu o țară ca Rusia este puterea militară''.

''Cei care nu pot mobiliza puterea militară nu au niciun fel de credibilitate în fața statului rus. Or, problema care a subminat poziția națiunilor europene a fost subfinanțarea cronică a armatelor lor în anii de după încheierea Războiului Rece'', a adăugat el.

Ioan Stanomir a menționat că Federației Ruse îi sunt aplicate sancțiuni de către un grup de națiuni. ''Acestea nu sunt sancțiuni universale, nu sunt sancțiuni impuse de Națiunile Unite. Sunt acțiuni impuse de grupuri de națiuni, în principal de națiunile europene, de Statele Unite, Japonia, Australia, Canada, alte țări care sunt apropiate ideologic și strategic de Occident și fac parte din acesta. Ca atare, sunt foarte multe țări în această lume care nu doar că nu respectă sancțiunile, ci fac afaceri cu Rusia. Un exemplu, cel mai la îndemână, clasic, este Republica Populară Chineză. Este ceva ce știm, dar ne prefacem că nu știm din rațiuni diplomatice. Mutația care se observă în ultima perioadă este aceea referitoare la atitudinea Statelor Unite față de flota fantomă a Federației Ruse. În cadrul blocadei impuse împotriva Venezuelei a fost lovit indirect și interesul rus, pentru că o parte din flotila venezueleană era, de fapt, flotilă rusească și s-a văzut că, de multe ori, atunci când forțele americane abordau o navă, echipajul era legat de Federația Rusă'', a arătat profesorul Stanomir.

Astfel, spune el, aceste sancțiuni sunt limitate ca efect, ''o dată pentru că trebuie să fii foarte hotărât să aplici pe mare, în spațiul maritim, sancțiunile, iar în al doilea rând pentru că Republica Populară Chineză și, într-o oarecare măsură, și India reprezintă națiuni foarte importante, care sparg acest bloc al sancțiunilor''.

Războiul din Ucraina, a precizat profesorul Ioan Stanomir, a dus la înarmarea țărilor europene.

''Toate națiunile europene, inclusiv cele care sunt ostile Ucrainei, fac efortul de a se înarma. Ați observat, de exemplu, că și Slovacia cumpără armament. Marco Rubio (secretarul de stat american - n.r.) a evidențiat faptul că slovacii doresc să cumpere avioane americane pentru a-și proteja spațiul aerian. Atitudinea față de Ucraina e o altă chestiune, e un dosar sensibil, pentru că Ungaria și Slovacia, într-o mai mică măsură Cehia, sunt rezervate, pentru a o exprima elegant, față de ajutorul acordat Ucrainei'', a punctat politologul.

În opinia profesorului Stanomir, România a făcut, ''în limitele trasate de propriul regim politic și de propriul context intern, ceea ce s-a putut face'' pentru a ajuta Ucraina în acești patru ani.

''Președintele Iohannis a fost hotărât să nu facă publice anumite decizii, poate că a fost bine, poate că a fost rău. Președintele Nicușor Dan este ceva mai deschis din punct de vedere al comunicării. România trebuie să se reînarmeze, România se reînarmează și mai presus de toate România trebuie să își reconstitue baza industrială a înarmării, atât prin investiții interne, cât și prin investiți internaționale. Degeaba cumperi armament dacă nu îți poți genera propria muniție. Și este rușinos faptul că Șantierul naval de la Galați poate produce nave pentru națiuni importante ale Europei, dar nu și pentru România. Este o rușine. Iar faptul că noi nu reușim să oferim comenzi Șantierului naval de la Galați este o dovadă de iresponsabilitate și de subminare a interesului nostru național'', a detaliat el.

Politologul a evidențiat faptul că războiul din Ucraina are ecouri mondiale și nu se rezumă doar la regiune.

''Rusia, atâta vreme cât va considera că are șansa de a măcina Ucraina, va continua să lupte, iar ca să continue să lupte are nevoie de bani. Banii vin din vânzarea hidrocarburilor. Hidrocarburile le vând către China și pe plan global spre alte state, prin intermediul acestei flote fantomă. Va conta foarte mult ce se întâmplă și în alte zone ale lumii. Căderea Venezuelei este un semn. Probabil că și în Republica Cuba, în Cuba castristă, se va schimba ceva. Este complet izolată și sugrumată de Statele Unite. Dacă Iranul va fi slăbit fatal și se va schimba măcar parțial regimul, este o realitate geopolitică defavorabilă Rusiei. Sunt foarte multe elemente, pentru că acest război nu se poartă doar în Europa, el se poartă oriunde Rusia își trimite emisarii economici'', a explicat Ioan Stanomir.

Totodată, potrivit acestuia, războiul din Ucraina slăbește Federația Rusă, iar semnale vin chiar din țări care anterior au fost sub influența rusă.

''Deocamdată Federația Rusă este prinsă în Ucraina. Iar această aventură din Ucraina o slăbește. O slăbește și o expune, pe de o parte, vasalizării față de China și, în al doilea rând, pierderii unor zone pe care le considera ca fiind ale influenței ei. Vă dau exemplul Azerbaidjanului și Armeniei. Recent, vicepreședintele american a făcut o vizită importantă în ambele țări și a semnat parteneriate cu ambele țări. Atât Armenia, cât și Azerbaidjan sunt acum apropiate de Statele Unite. Și Statele Unite sunt cele care mențin pacea. Să nu uităm că sunt țări în proximitatea Rusiei. Adică este un fapt foarte important. În pofida discuțiilor care au fost uneori amatoristice în presă, faptul că o țară precum Kazahstanul participă la acest Board of Peace (Consiliul pentru Pace - n.r.) și e pregătită să fie alături de americani la reconstrucția Fâșiei Gaza arată o timidă reorientare strategică. Să nu uităm că este vorba de Kazahstan. Nu este vorba de o țară minusculă. Este o țară uriașă, cu resurse pe măsură, care alege să se deschidă și spre alte orizonturi. Așa că trebuie, cu tristețe o să spun, trebuie foarte multă răbdare pentru că acest conflict nu se va încheia câtă vreme rușii vor avea muniție, simbolic vorbind, pentru armele lor'', a punctat Ioan Stanomir.

În ceea ce privește aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană, el spune că, în prezent, acest lucru este, pragmatic vorbind, imposibil, pentru că două țări - Ungaria și Slovacia - s-ar opune. În contextul aderării, Ucraina ar fi o țară mare și un mare producător agricol, a arătat profesorul.

''Nu este clar nici care ar fi atitudinea Poloniei față de aderarea la Uniunea Europeană. Este vorba de un dosar complicat, de exemplu parametrii producției agricole. Vă reamintesc imensele presiuni la care unele guverne au fost supuse în momentul semnării acordului Uniunea Europeană - Mercosur, tot din perspectiva pătrunderii produselor agricole și agroalimentare. Or, Ucraina este, vă reamintesc, una dintre marile țări europene ca populație, este în plutonul țărilor foarte mari din Europa, alături de Germania, Franța, Italia, Spania, Marea Britanie, iar prin teritoriu, chiar și cu amputările provocate de Rusia, este una dintre cele mai mari. Iar potențialul agricol îl cunoaștem și cunoaștem, de asemenea, tensiunile provocate de potențialul agricol chiar pe teritoriul României, unde anumite forțe politice au speculat un presupus dumping pe care îl realizau cei care puneau în circulație spre vânzare cereale ucrainene. E un dosar foarte complicat'', a arătat profesorul Ioan Stanomir.

Pe 24 februarie 2026 se împlinesc patru ani de la declanșarea, de către Federația Rusă, a războiului de agresiune împotriva Ucrainei. AGERPRES/(A - redactor: Oana Ghiță, editor: Andreea Rotaru, editor online: Gabriela Badea)