Războiul din Ucraina se va încheia după eliminarea lui Vladimir Putin de la putere sau când se vor epuiza resursele, consideră analistul politic Iulian Chifu.

Într-o declarație acordată AGERPRES în contextul marcării a patru ani de la începutul agresiunii militare a Federației Ruse împotriva Ucrainei, Iulian Chifu, director al Centrului pentru Prevenirea Conflictelor și Early Warning, a precizat că acest conflict militar se va încheia ''în momentul în care Rusia își epuizează în mod substanțial resursele, atât de mult încât grupul de oligarhi care plătesc pentru război și cercurile din jurul Kremlinului se hotărăsc să îl îndepărteze, pensioneze pe Vladimir Putin și grupul său''.

Potrivit analistului politic, ''nu va exista o stopare a războiului decât după eliminarea lui Putin''. ''Când mă refer la eliminare e vorba despre scoaterea din zona de putere, evident. Mă rog, istoria Rusiei ne arată că eliminarea în cazul liderilor ruși, cu excepția celor doi care aveau înclinații democratice, s-a petrecut într-o formă mult mai violentă'', a arătat el.

În opinia sa, planurile de pace convenite trilateral de SUA, Uniunea Europeană și Ucraina vor ajunge în faza în care să poată fi aplicate odată ce în Rusia se va fi petrecut o schimbare substanțială în una din cele două direcții - eliminarea liderului și a grupului său, epuizarea resurselor și o presiune în creștere din partea populației în raport cu dirijarea resurselor către front, fără nicio motivație și fără nicio perspectivă.

Cât privește actualele negocieri pentru pace, Iulian Chifu spune că e foarte important că Statele Unite ale Americii, Uniunea Europeană, Ucraina și-au aliniat pozițiile în privința planului de 20 de puncte și că garanțiile de securitate imaginate și puse pe masă au fost convenite.

''E foarte important și sunt foarte importante și celelalte înțelegeri bilaterale, garanții de securitate sau multilaterale sau bilaterale cu Statele Unite privind prosperitatea sau elementele de reconstrucție. Acestea pot susține efortul de război'', a adăugat analistul politic.

Potrivit acestuia, războiul ca atare nu a modificat în sine echilibrul geopolitic, însă existența războiului a determinat o alertă cel puțin pe Flancul Estic, dând în context exemplul Suediei și al Finlandei, state inițial neutre, care au aderat la Alianța Nord-Atlantică.

''Și, imediat după aceea, combinat cu discuția privind transferul de responsabilități pe zona de securitate și apărare europeană dinspre Statele Unite spre Europa, am avut o alertă, dublă alertă, îmbrățișată de Uniunea Europeană, de Coaliția de Voință - aici trebuie să punem și Marea Britanie și ceilalți actori pentru: o dată a sprijini Ucraina ca să oprească Rusia și să se apere, în al doilea rând pentru a pregăti Europa pentru apărare și descurajare în condițiile în care Statele Unite păstrează, potrivit strategiei naționale de apărare a lor, doar umbrela nucleară și elemente critice, după cum se spune acolo, de sprijin pentru Europa. Aceeași doctrină marchează faptul că, evident, Articolul 5 (din Tratatul Atlanticului de Nord - n.r.) rămâne valabil, deci, dacă este nevoie, Statele Unite vor fi prezente alături de aliați în condițiile existenței unui atac asupra unui aliat'', a explicat Iulian Chifu.

El a evidențiat faptul că există o mică fragmentare în Europa în ceea ce privește susținerea Ucrainei.

''Putem să izolăm, dacă vreți, Ungaria și probabil alte state, în exterior, dar regăsim asemenea opinii în interiorul statelor, la anumite categorii de forțe politice, în general în zonă populistă, extremistă, așa-numit suveranistă și, hai să spunem, mai nou pro-trumpistă, care de fapt acoperă pro-rusismul acestor forțe. Pentru că dă bine, relația cu America e mult mai bine văzută și atunci, dacă înlocuiești pro-rusismul cu pro-americanismul, pro-trumpismul, ai o formă de prestigiu și, mă rog, de acceptabilitate mai bună la nivelul propriilor populații. Deci toate aceste componente politice din interiorul statelor, da, ele pot avea și opțiuni distincte, diferite'', a subliniat Iulian Chifu.

Analistul politic a fost de părere că sancțiunile impuse Federației Ruse ''au funcționat pe termen lung''.

''Ne uităm la situația economică. Punctul unde am eu rezerve este faptul că Rusia este o dictatură, chiar unipersonală a lui Putin, ceea ce înseamnă că își permite să ia resurse de la zona civilă, de la alimentarea sau echilibrarea bugetelor regiunilor și altor componente ale federației, pentru a le muta către efortul de război, ceea ce face. În egală măsură a crescut taxele și impozitele, inclusiv TVA-ul, punând tot pe umerii populației costurile aventurii sale în Ucraina. Nu mai vorbim despre componenta de resursă umană pe care o toacă. Practic, Vladimir Putin și-a distrus statul, țara pentru generații întregi de acum înainte. Deja avea probleme demografice până să înceapă războiul. În momentul de față, mașina de tocat pe care o utilizează pentru că nu are niciun fel de rezervă în raport cu viața oamenilor sau cu riscurile luate, de obicei așa se întâmplă în linia întâi, expune și pierde foarte mulți oameni și, în general, oameni tineri, la vârsta procreării, la vârsta activității și lucrurile astea, deja în patru ani, dar în perspectivă vor conta și mai mult'', a arătat analistul politic.

Iulian Chifu a subliniat că, la nivelul sancțiunilor, punctul cel mai important este reducerea substanțială a resurselor care vin din petrol și gaze, ceea ce însemna înaintea războiului, în anul 2021, 50% din bugetul Federației Ruse.

''Mai întâi sancțiunile, după aceea plafonarea prețurilor, ulterior accentuarea sancțiunilor secundare, vezi Donald Trump în raport cu India (...) și o pornire împotriva flotei din umbră care transportă acest petrol, probabil că suma acestor lucruri are un efect major, în primul rând, pe resursa financiară, dar sigur presează în mod substanțial efortul Rusiei de a câștiga, de a atinge obiectivele sale maximaliste, formulate de Vladimir Putin'', spune expertul.

Cât privește România, Iulian Chifu a precizat că țara noastră și-a făcut ''partea de responsabilitate'' în susținerea Ucrainei.

''Unu - suntem vecini, în al doilea rând există două căi obligatorii de tranzit pentru a ajunge în Ucraina cu ajutoare. Am avut responsabilitatea privind refugiații în faza inițială a războiului, sprijin de toate facturile, multi-fațetat, care a continuat în mod constant și pe zona energetică și umanitară și militară și tranzit economic și exporturi făcute pe teritoriul României, deschiderea nenumăratelor puncte de trecere noi, special din același motiv pentru a ușura acest tranzit și exporturi ale Ucrainei. Deci multiple formule, sigur, inclusiv ajutorul direct militar, inclusiv, iată, anul trecut, deși eram în deficit excesiv, România a contribuit cu 50 de milioane de euro la acel program de achiziții de armament din Statele Unite pentru Ucraina și probabil că pe măsură ce încorsetarea aceasta, din nevoia de reajustare economică și eliminare a deficitelor, va fi lăsată în spate, se va fi realizat, probabil că și România se pregătește mult mai mult, inclusiv în perspectiva reconstrucției post-conflict'', a explicat analistul politic.

În opinia sa, aderarea europeană a Ucrainei și Republicii Moldova ar putea avea loc chiar anul viitor, în ciuda piedicilor. ''Până atunci putem să vedem într-adevăr începerea negocierilor, pentru că în momentul de față ele se realizează la nivel tehnic, dar la nivel politic și formal nu au putut să se realizeze din motivele blocajului veto-ului ungar. Avem alegeri în Ungaria în aprilie. Este posibil, ca urmare a acestor alegeri, în funcție de rezultat, fie să avem o deblocare naturală, fie Comisia, Uniunea Europeană, Consiliul European să recurgă la instrumente extraordinare pentru a ocoli acest veto al Ungariei și a porni un asemenea proces'', a susținut Iulian Chifu.

Astfel, eventuala aderare, după cum a arătat el, ar deschide drumul și pentru statele aspirante din Balcanii de Vest.

''Merită această notă specială în momentul în care Ucraina intră în Uniunea Europeană și în această formă și Republica Moldova va face acest pas cu amendamentul că, ulterior, pe bază de merite individuale, pe bază de negociere pe fiecare dintre capitole și ajustării legislativ-instituționale, fiecare din cele două, plus celelalte țări din Balcanii de Vest, va putea avea acces pas cu pas și la decizie, deci la vot pe domeniile în care și-au ajustat legislația și s-au integrat european'', a mai arătat Iulian Chifu. AGERPRES/(A - redactor: Oana Ghiță, editor: Andreea Rotaru, editor online: Gabriela Badea)